Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cele mai sumbre previziuni ale serviciilor occidentale de informații încep să se adeverească. Trimiterea soldaților ruși din așa-numitele forțe de „menținere a păcii” în teritoriul separatist ucrainean pare să devină punctul de plecare al unei ofensive mult mai ample, gândită de Kremlin pentru a ocupa zone vaste din țara vecină.
Intențiile Rusiei au devenit destul de clare, după ce președintele Putin a precizat, marți, că misiunea de „menținere a păcii” va acoperi întreaga regiune formată din Donețk și Lugansk, inclusiv zonele deținute de Ucraina. Cu alte cuvinte, soldații ruși vor intra și în regiunile locuite de ucraineni și apărate de forțele guvernamentale de la Kiev, în condițiile în care granițele istorice revendicate de autoproclamatele republici rusofone se extind dincolo de teritoriile controlate în prezent de separatiști.
Între principalele orașe aflate în această zonă revendicată de separatiștii din Donețk și Lugansk se numără Mariupol, port strategic la Marea Azov, și Kramatorsk, unde se află Comandamentul de Est al armatei ucrainene. Orice încercare de ocupare a acestor teritorii ucrainene ar echivala cu o confruntare militară directă între Kiev și Moscova.
Rusia vrea mai mult decât Donbasul
La scurt timp după ce parlamentarii ruși l-au autorizat să utilizeze forța în afara granițelor țării, Putin a negat, marți, că ar fi trimis deja trupe în regiunea Donbas, care cuprinde Donețk și Lugansk. Serviciile secrete ucrainene susțin însă cu totul altceva.
Potrivit unei surse de la Kiev, citată de „Daily Mail”, liderul de la Kremlin desfășurase până la momentul respectiv 6.000 de soldați în Donețk, 5.000 în Lugansk și 1.500 în orașul Horlivka. Mai mult, Moscova a aprovizionat trupele sale de la granița ucraineană cu stocuri de sânge și materiale medicale, într-o acțiune identificată chiar de către președintele american, Joe Biden, drept o pregătire tipică pentru „un atac militar masiv”.
„Acesta este începutul unei invazii rusești! Nu ai nevoie de sânge decât dacă ai de gând să pornești un război!”, a declarat, marți seară, liderul de la Casa Albă.
În același timp, surse citate de Reuters au dezvăluit că un convoi militar uriaș, de peste 100 de camioane pline cu soldați, a fost văzut, luni seară, îndreptându-se în direcția frontierei ucrainene din regiunea rusă Belgorod.
Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, situat în nord-estul țării, este cel mai apropiat posibil obiectiv al rușilor din zona respectivă de frontieră. Orașul a fost identificat de multă vreme drept o posibilă țintă a unei invazii rusești de către analiștii militari occidentali.
Concomitent, imagini din satelit furnizate de firma americană „Maxar”, în ultimele zile, confirmă, de asemenea, mai multe noi desfășurări de trupe și echipamente de luptă în vestul Rusiei, precum și peste 100 de vehicule militare și zeci de corturi pe un mic aerodrom din sudul Belarusului, care se învecinează cu Ucraina.
Imaginile au mai arătat că un nou spital de campanie a fost adăugat unei garnizoane militare din vestul Rusiei, în apropiere de granița cu Ucraina.
Tot în această zonă a mai fost semnalată prezența unor transportoare de echipamente grele, folosite pentru deplasarea tancurilor, artileriei și a altor echipamente de mare gabarit.
Noi propuneri imposibile din partea Kremlinului
Pe fondul pregătirilor pentru ceea ce pare să devină o invazie pe scară largă, Putin a pus din nou presiune pe Kiev, prezentând trei condiții inacceptabile. Șeful Kremlinului a spus că actuala criză ar putea fi rezolvată, dacă administrația Zelenski recunoaște suveranitatea Rusiei asupra Crimeei, peninsula anexată de la Ucraina în 2014, dacă renunță la intenția de a adera la NATO și dacă se demilitarizează parțial.
De cealaltă parte, Consiliul de Securitate Naţională şi Apărare al Ucrainei a cerut, miercuri, instituirea stării de urgenţă pe întreg teritoriul ţării. De asemenea, Parlamentul ucrainean a aprobat impunerea de sancţiuni împotriva a 351 de cetăţeni ruşi, printre care deputaţii care au votat pentru recunoaşterea independenţei teritoriilor controlate de separatişti şi trimiterea trupelor Rusiei în estul Ucrainei.
Sancţiunile vizează aproape toate tipurile de activităţi, interzicând intrarea pe teritoriul Ucrainei, accesul la bunuri, capital, proprietăţi și autorizaţii de afaceri.
Sancțiuni în rafală
Ultimele evoluții ale crizei ucrainene i-au determinat pe Biden și pe liderii europeni să răspundă prin aplicarea unui nou set de sancțiuni contra Rusiei.
SUA au luat măsuri pentru a tăia accesul guvernului de la Moscova la finanțele occidentale, sancționând două dintre băncile sale și blocând tranzacționarea datoriei rusești pe piețele americane și europene. Acțiunile administrației Biden au lovit lideri civili din ierarhia de conducere a Rusiei și bănci rusești considerate apropiate de Kremlin și de armata rusă, cu active de peste 80 de miliarde de dolari. Măsurile includ înghețarea tuturor activelor acestor bănci aflate sub jurisdicția SUA. De asemenea, Biden a anunțat că a desfășurat trupe suplimentare în țările baltice.
La rândul ei, Uniunea Europeană a anunțat sancțiuni care îi vizează pe cei 351 de parlamentari ruși care au votat pentru recunoașterea celor două regiuni separatiste din Ucraina, precum și pe alți 27 de oficiali ruși și instituții din sectoarele apărării și bancar. Măsurile urmăresc să limiteze accesul Moscovei la piețele financiare și de capital ale UE.
La rândul său, premierul britanic, Boris Johnson, a anunțat sancțiuni împotriva a cinci bănci rusești și a trei persoane fizice cu „averi nete foarte mari” - Gennady Timchenko, Boris Rotenberg și Igor Rotenberg – personalități din anturajul lui Putin.
„Credem că Rusia este pregătită să meargă mult mai departe în lansarea unui atac militar masiv contra Ucrainei. Există încă peste 150.000 de soldați în jurul acestei țări, iar forțele Rusiei rămân poziționate în Belarus pentru a ataca Ucraina din nord!”
Joe Biden
„Acesta este cel mai periculos moment din Europa de la sfârșitul Războiului Rece (...), deoarece este vorba despre invazia unei țări suverane, care s-ar putea transforma într-un război catastrofal, un război la o scară nemaiîntâlnită în Europa din 1945 încoace!”
Generalul Richard Sherriff, fost comandant britanic în structurile NATO
