Israel: Băsescu şi-a luat raţia de istorie

Preşedintele Traian Băsescu şi-a început oficial vizita de stat în Israel în cursul dimineţii de luni, o dată cu primirea la sediul Preşedinţiei israeliene de către şeful statului Shimon Peres, la invitaţia căruia se şI află la Ierusalim în aceste zile. În capitala israeliană, la Memorialul Holocaustului Yad Vashem, Băsescu şi-a luat raţia de istorie de care a mărturisit că a fost privat, aşa cum au fost private două generaţii de români, timp de 50 de ani.

Dacă n-ar fi fost steagurile României, pata de culoare care te întâmpină încă de la intrarea în oraş  şi te însoţeşte până în centru, pe tot traseul pe care urmează să se deplaseze delegaţia preşedintelui României, nimic din imaginile clastice ale cotidianului capitalei israeliene n-ar fi trădat o vizită de stat. Nimeni nu întrerupe aici circulaţia, pentru a face loc delegaţiei oficiale, blocajele în trafic, dacă se întâmplă, rămân imperturbabile până la momentul rezolvării pe cale naturală, autorităţile îşi văd de programul stabilit, astfel încât vizita delegaţiei conduse de preşedintele României se va "intersecta" marţi şi cu un gigantic exerciţiu de apărare civilă, de simulare a unor atacuri convenţionale, chimice şi bacteriologice, care va declanşa sirenele alarmelor la ora 11 dimineaţa şi va testa capacitatea Israelului de a reacţiona la eventuale atacuri pornite din Iran, Liban, Gaza sau Siria.

De altfel, securitatea Israelului este şi principalul motiv de îngrijorare a autorităţilor de la Ierusalim, preşedintele statului, Shimon Peres, făcându-se ecoul îngrijorării ţării sale în privinţa ameninţării iraniene chiar în discursul de întâmpinare a omologului său român la Preşedinţie. Discursurile celor doi preşedinţi nu puteau ocoli această chestiune, devenită principala preocupare a Israelului la acest moment.

La Preşedinţia israeliană, Băsescu a fost întâmpinat cu Garda de Onoare, pe care a trecut-o în revistă alături de şeful statului israelian, celor doi fiindu-le alături membrii delegaţiei care-l însoţeşte pe Băsescu, şi din care fac parte miniştrii Elena Udrea (Turism) şi Cristian Diaconescu (Externe), precum şi consilieri prezidenţiali, dar şi reprezentanţii unor culte religioase invitate, conform protocolului, cu ocazia unei vizite unei înalte oficialităţi străine - patriarhul Bisericii Armene, dar şi imamul Negevului - precum şi arhimandritul Ieronim Creţu, reprezentant al Patriarhiei Române la Locurile Sfinte. Trecerea în revistă a Gărzii de Onoare s-a făcut însă cu o abatere de la tradiţie, fără fond muzical, duminică în Israel desfăşurându-se funeraliile celui de-al patrulea preşedinte al statului, Ephraim Katsir, moment ce a impus modificarea ceremonialului.

Cuvântul de întâmpinare al preşedintelui israelian, cu uşoare tente poetice, dar construit rotund, pentru a acoperi întreaga paletă a relaţiei bilaterale, a făcut referire în primul rând la evreii originari din România, la cei care au participat la punerea temeliei statului israelian modern, la cei care au constituit o comunitate de câteva sute de mii de suflete, care, numeric vorbind, a fost a treia ca importanţă în Israel, mulţumind României pentru faptul că a permis câtorva mii de evrei să emigreze în Israel. Peres a salutat relaţiile diplomatice dintre cele două ţări, care la 11 iunie împlinesc 61 de ani de continuitate, subliniind pluralismul politic din ţara noastră şi faptul că România este "o ţară cu busolă de valori clară". "Relaţia bilaterală a reuşit să traverseze deşertul dictaturii comuniste", a spus Shimon Peres, amintind bunele relaţii în plan politic, cultural şi economic dintre cele două state. Peres a mulţumit României pentru faptul că este un stat tolerant şi că înţelege nevoia Israelului de securitate: "Ca membru al Uniunii Europene, România poate influenţa pozitiv confruntarea dintre lumea liberă şi tirania iraniană şi tendinţa ei de hegemonie".

Peres a apreciat şi faptul că în România este studiat Holocaustul şi se încurajează educaţia pentru toleranţă. "Faptul că aţi părăsit sala (delegaţia României - n.r.) în timpul discursului de negare a Holocaustului la Geneva, al preşedintelui iranian Ahmadinejad, este o expresie nobilă, una dintre multele care semnifică alegerea făcută în favoarea libertăţii şi a învăţăturii în faţa tiraniei şi ignoranţei", a spus Peres în discursul său.

Preşedintele Băsescu a reamintit, la rândul său, că relaţia dintre ţările noastre a trecut peste timpuri, deşi în istoria recentă au existat momente de încercare. "Această vizită încheie ciclul de un an calendaristic în care ţările noastre au sărbătorit 60 de ani de relaţii neîntrerupte", a spus Băsescu, subliniind că relaţia bilaterală se bazează pe valori comune. Mesajul pe care l-a adus Băsescu la Ierusalim a fost acela că România susţine, atât ca membru al UE, cât şi în mod direct, demersurile politice ce au ca scop relizarea păcii în Orientul Mijlociu, "o pace justă, care să garanteze securitatea statului Israel".

După primirea la Preşedinţie, Băsescu şi delegaţia României, din care, spre regretul părţii israeliene, exprimat, de altfel, de surse din cadrul Preşedinţiei de la Ierusalim, nu a făcut parte şi ministrul Economiei, aşa cum era prevăzut iniţial, şi nici ministrul Apărării, au fost invitaţi la un tur de informare la Memorialul Martirilor şi Eroilor Holocaustului, Yad Vashem, unde preşedintele a avut parte de o adevărată lecţie de istorie concetrată, prezentată de unul dintre cei mai importanţi oameni din conducerea muzeului, Alex Abraham, şeful Departamentului Numelor Victimelor Holocaustului, departamentul care depune munca titanică a recuperării numelor tuturor celor 6 milioane de victime ale Holocaustului. Pe întregul parcurs al prezentării, Băsescu s-a abţinut de la comentarii, cu mici excepţii, în special în zonele dedicate României. El s-a arătat interesat dacă a existat o lege anume care să prevadă în mod explicit termenul de "exterminare" în perioada nazistă, afirmând că este curios să afle dacă a existat acest curaj de asumare a unui astfel de termen. Totodată, s-a arătat extrem de interesat de cifre când a fost vorba despre deportări din România sau teritorii aflate sub jurisdicţie românească, mărturisind, la ieşire, de altfel, că vizitele la Muzeul Holocaustului de la Washington şi cea de acum, de la Yad Vashem, i-au adus informaţiile de care a fost privat, ca şi ceilalţi români, din cauza vicisitudinilor istoriei. După vizitele la Sala Numelor, aprinderea simbolică a "Flăcării Veşnice" şi depunerea unei coroane de flori la Monumentul de Reculegere din Sala Memorială, Băsescu, alături de întreaga delegaţie, a parcurs, în linişte, drumul în întunericul plin de semnificaţie al Sălii Memorialului Copiilor. De altfel, cel mai impresionant dintre memorialele care compun complexul de la Yad Vashem. Băsescu a ţinut să declare, la ieşire, că fusese avertizat de soţia sa, care a avut ocazia să viziteze înaintea lui aceste locuri, că Memorialul Copiilor este cel mai impresionant şi că va trebui să se abţină de la orice comentariu cât timp va parcuge traseul din cadrul Memorialului, ceea ce, în cazul său, nu este un lucru uşor....

Preşedintele a fost însoţit în permanenţă, în timpul vizitei sale la Yad Vashem, de ministrul Îmbunătăţirii Serviciilor Guvernamentale, Michael Eitan, de Avner Shalev, directorul Muzeului, precum şi de ambasadorul Statului Israel la Bucureşti, Oren David. La plecare, Băsescu a avut parte de un moment dedicat tuturor şefilor de stat care vizitează pentru prima oară Israelul: plantarea unui măslin şi dezvelirea plăcuţei cu numele său, care marchează acest eveniment. Întrebat de directorul Muzeului Yad Vashem, Avner Shalev, despre alegerile care vor avea loc anul acesta în România, Băsescu a vorbit despre alegerile pentru Parlamentul European, din 7 iunie, afirmând că el nu este implicat în acestea, abţinându-se să facă vreo referire la prezidenţiale, cel puţin de faţă cu presa. În acest context, merită menţionat faptul că delegaţia de ziarişti care însoţeşte delegaţia oficială are un program uşor diferit faţă de aceasta din urmă, neparticipând la câteva dintre momentele importante ale vizitei, cum ar fi ceremonia plantării măslinului, dineul în onoarea preşedintelui român oferit de şeful statului israelian la reşedinţa sa, precum şi concertul din seara de luni, în aer liber, la Yad Vashem. La acest concert, suţinut de Orchestra Filarmonică a Israelului, au fost invitaţi ambii şefi de stat, în repertoriu figurând - dat fiind locul desfăşurării sale - Simfonia nr. 3 "Kadish" (rugăciune), a compozitorului Leonard Bernstein.

În cursul după-amiezii de luni, înaintea dineului de la reşedinţa prezidenţială, Băsescu a mai avut programată şi o vizită la Parlamentul israelian, Knesset, unde a fost întâmpinat de Reuven Rivlin, preşedintele Parlamentului unicameral israelian. Aici, Băsescu a depus o coroană de flori şi a ţinut un moment de reculegere la Monumentul "Gal-Ed", Memorialul Soldaţilor căzuţi în războaiele Israelului, a semnat în Cartea de Onoare a Knessetului şi a avut convorbiri cu Rivlin. În programul zilei de marţi, care, de fapt, nu va avea deloc de suferit din cauza exerciţiului de apărare civilă din cursul dimineţii, Băsescu va avea ocazia să întâlnească reprezentanţii comunităţii evreilor originari din România, pe unii dintre ei urmând să-i decoreze (Colette Avital, Meir Rosenne, Menachem Hacohen, Leon Volovici, Tuvia Friling, Moshe Idel, Raphael Vago), dar şi oameni de afaceri. De menţionat şi faptul că va avea ocazia să o cunoască şi pe şefa opoziţiei israeliene, Tzipora Livni, fost ministru de Externe al Israelului şi preşedinte al partidului Kadima, căreia, într-o gafă la plecarea din Bucureşti, i-a schimbat un pic sexul, denumind-o "domnul Livni". Desigur, Tzipi (aşa cum i se mai spune doamnei Livni) a lucrat la Mossad şi are o imagine de femeie puternică, dar nu suficient cât să îşi anuleze feminitatea... Ziua de marţi va fi marcată şi de întâlnirea preşedintelui cu premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, liderul partidului Likud şi va cuprinde şi o etapă "ecumenică", cea a reculegerii la Locurile Sfinte din Ierusalim.