Japonia este lovită de trei dezastre

Mai întâi a fost cutremurul apocaliptic. Apoi a venit valul care a "măturat" coastele nord-estice, iar  acum, japonezii trăiesc cu spaima unui "Cernobîl" în variantă proprie.

Citeşte aici totul despre devastatorul cutremur din Japonia

O nouă explozie produsă ieri-dimineaţă, de data aceasta la al treilea reactor al uzinei de la Fukushima, arată că Japonia e departe de a fi scăpat de criza nucleară. Din contră, aşa cum anticipaseră unii experţi,  urmează zilele critice de după cutremur, când totul depinde de cum va fi împiedicată producerea unui dezastru nuclear prin explozia reactoarelor centralei Dai-Ichi, afectate de seism şi tsunami.

Sâmbătă şi duminică, inginerii japonezi au pompat în disperare apă de mare şi bor pentru a răci "miezul" supraîncălzit al primelor două reactoare în care se produseseră explozii de hidrogen şi ale căror sisteme de răcire fuseseră suprimate de valul ucigaş stârnit de seism.

Ieri făceau aceleaşi operaţiuni la cel de-al treilea reactor, unde se produsese o explozie similară,  iar "miezul" său ameninţa să se topească, existând pericolul de emanaţii puternic radioactive. "Ei (experţii de la Tokyo Electric care administrează centralele nucleare, n.r.) stăpânesc situaţia, au personal cu înaltă calificare. Va mai fi o săptămână – poate chiar zece zile – de incertitudine, dar situaţia ar trebui să se normalizeze. Cel mai important este să se asigure ca alimentarea cu apă să se facă constant", le-a declarat prin telefon, din Rusia, unor reporteri japonezi pentru bloomberg.net, Ghenadi Pşakin, expert în domeniul nuclear.

Ieri, avioanele şi navele armatei americane care au participat la operaţiunile de salvare au fost mutate din zonă, după ce fusese detectat un "nivel scăzut de radioactivitate" la 17 piloţi de pe trei elicoptere, care reveniseră din misiunile de salvare pe portavionul USS Ronald Reagan, situat la peste 100 de mile marine distanţă de zona de coastă unde se află centrala nucleară.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului nipon, Yukio Edano, informa ieri că recipientul care adăposteşte miezul radioactiv al reactorului 3, unde s-a produs explozia, era "intact" şi că probabilitatea producerii unei scurgeri masive de radiaţii este foarte scăzută, chiar dacă nivelul radiaţiilor la acest reactor cresc. Dar până seara, Ja­ponia a cerut oficial ajutorul Agen­ţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), după cum a informat directorul general al agenţiei ONU, Yukiya Amano. O echipă de experţi internaţionali urmează să fie trimisă de urgenţă la centrala de la Fukushima, pentru a-i ajuta pe cei japonezi să preîntâmpine o catastrofă nucleară de proporţii uriaşe.

La rândul său, premierul nipon Naoto Kan încerca să ţină naţiunii un moral cât mai ridicat, în­de­m­nându-i pe japonezi să fie încrezători în soarta lor şi să se unească pentru a trece peste "cea mai gravă criză de la al doilea război mondial încoace". Duminică, premierul spunea că viitorul naţiunii stă în puterea fiecărui japonez de a decide şi a acţiona pentru o adevărată renaştere a ţării.

Cel mai recent bilanţ oficial indica aproximativ 5.000 de morţi, în timp ce estimările neoficiale vorbeau de peste 10.000.

Oraşul-fantomă
La Minami Sanriku, un oraş-port cu 17.000 de suflete din Prefectura Miyagi (nord-est), liniştea a pus stăpânire pe străzile acoperite cu dărâmături, schelete de autovehicule, stâlpi prăbuşiţi, corpuri neînsufleţite.
La Minami Sanriku, scena pare "o reminiscenţă a fotografiilor din Nagasaki sau Hiroshima după ce a fost aruncată bomba atomică", spune, în ediţia online a tabloidului Daily Mail, Alex Thomson, un jurnalist de război, care a acoperit în 30 de ani 20 de conflicte armate şi mai multe cutremure majore. "Nu am văzut niciodată aşa ceva. Un oraş întreg pur şi simplu a încetat să existe. (...) Au supravieţuit doar câteva structuri de ciment", a adăugat ziaristul, anunţând că sunt 2.800 de decese confirmate şi peste 10.000 de oameni încă dispăruţi. Cel puţin 95% din clădirile care existau până vinerea trecută în Minami Sanriku au pierit în timpul tsunami-ului. În locul lor au rămas mormane uriaşe de lemne, cărămizi şi bucăţi de metal. "Poliţia nu ne lasă să înaintăm, dar coborâm din maşină şi continuăm pe jos. Tot ce văd în jur este un oraş pulverizat", mai spune Thomson. Oamenii nu au stat însă cu mâinile în sân.
"Nu plâng, nu sunt isterici, nu sunt furioşi. Acesta este spiritul japonez – să facă ceea ce trebuie să facă în linişte şi cu demnitate." Imediat după ce apele au început să se retragă, ei au pus umăr la umăr şi au căutat printre dărâmături, alături de echipele de intervenţie, eventuali supravieţuitori. (Anca Aldea)

Consecinţele deplasării axei Pământului
Cutremurul care a lovit Japonia vi­neri a fost atât de puternic, încât a mutat axa Pământului cu 25 de centimetri, ceea ce ne-ar putea costa o microsecundă pe zi, susţin specialiştii citaţi de Daily Mail.
Institutul Italian de Geofizică şi Geologie a fost cel care a anunţat că seismul din Japonia a de­pla­sat axa Pământului, iar Insti­tu­tul american de supraveghere geo­lo­gică susţine că principala in­sulă a Ja­poniei s-a mutat cu 2,4 metri. Pro­fesorii în geologie de la Univer­si­tatea din Toronto susţin însă că, deşi pare importantă, această mu­ta­re a axei va avea doar efecte mici asu­pra anotimpurilor, dar şi în ceea ce priveşte lungimea zilei. Toate aces­tea vor fi observate doar peste secole, au mai spus profesorii. Pe de altă parte, profesorul în seismologie Daniel McNamara, de la Institutul american de supraveghere seismologică, a atras atenţia că modifi­că­rile produse de acest cutremur vor avea drept consecinţă alte seis­me de intensitate mare.