Japonia a anunţat miercuri că, pentru prima oară în peste un deceniu, nu va înainta la ONU o moţiune privind situaţia drepturilor omului în Coreea de Nord, transmite AFP.
Această decizie vine într-un moment în care premierul japonez Shinzo Abe caută mijloace de angajare a unui dialog cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în speranţa rezolvării problemei răpirii unor cetăţeni japonezi de către Phenian în anii 1970 şi 1980.
"După examinarea rezultatelor summitului Statele Unite-Coreea de Nord, precum şi a diferite elemente legate de răpiri şi alte subiecte, am decis să nu înaintăm un proiect de rezoluţie privind situaţia drepturilor omului în RPDC la sesiunea Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, care se desfăşoară în prezent la Geneva", a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului nipon, într-o conferinţă de presă.
În ultimii 11 ani, Japonia s-a alăturat mereu Uniunii Europene, condamnând situaţia drepturilor omului în Coreea de Nord.
Premierul Shinzo Abe, care s-a impus pe scena politică naţională şi prin atitudinea intransigentă faţă de Phenian, şi-a moderat discursul după iniţiativele preşedintelui american, Donald Trump, de a-l aduce pe Kim Jong Un la masa negocierilor.
Liderii american şi nord-coreean au avut un al doilea summit în urmă cu două săptămâni în Vietnam, cadru în care, potrivit lui Trump, a fost abordat şi subiectul răpirii cetăţenilor japonezi, subiect pentru care Abe încearcă să obţină o întâlnire cu Kim.
Phenianul a admis în 2002 răpirea a 13 japonezi în scopul de a-şi forma spionii în ce priveşte limba şi cultura japoneze. O lună mai târziu după această recunoaştere, cinci dintre cetăţenii niponi au fost lăsaţi să se întoarcă în Japonia. Tokyo a numărat cel puţin 17 persoane răpite şi suspectează zeci de alte dispariţii ca fiind opera serviciilor nord-coreene.