Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Jean-Claude Juncker, candidatul Partidului Popular European (PPE) la şefia Comisiei Europene (CE), mizează pe calea diplomatică pentru a soluţiona criza din Ucraina, dar afirmă că UE trebuie să continue sancţiunile în lipsa unui răspuns al Rusiei, informează ziarul El Mundo, care publică joi un interviu cu aspirantul la preşedinţia executivului european.
Întrebat până unde ar putea ajunge conflictul din Ucraina şi dacă Europa se află sub ameninţarea unui război, Juncker a condamnat profund recentele incidente din Ucraina şi pierderile de vieţi omeneşti în confruntările care continuă.
"Aceste evenimente demonstrează că trebuie să lucrăm în continuare pentru a găsi o soluţie diplomatică şi un acord care să permită Ucrainei să trăiască unită şi în pace. Dar nu putem să ne facem iluzii cu privire la intenţiile Rusiei. Moscova pune la încercare Europa, iar Europa nu vrea un război. Nu există nicio singură persoană în UE care să vrea un război, după cele trăite în secolul al XX-lea. Trebuie să găsim o soluţie paşnică la acest conflict", asigură fostul premier luxemburghez, potrivit El Mundo, citat de Agerpres.
Referitor la limitările pe care le are Uniunea Europeană pentru a impune sancţiuni Rusiei, el a subliniat că asemenea comportament al Rusiei nu poate rămâne nepedepsit. Dacă nu se schimbă, trebuie să continuăm sancţiunile, inclusiv o întrerupere a canalelor financiare dinspre şi înspre Rusia. La rândul lui, Vladimir Putin ştie că are nevoie de relaţii economice bune cu UE.
Economia rusă şi cetăţenii ei depind de acest lucru. 'Sunt convins că în curând, Putin îşi va da seama că iernile pot fi lungi şi reci dacă le petreci de unul singur', este de părere Jean-Claude Juncker.
În legătură cu reformele pe care le-ar propune pentru a combate imigraţia ilegală, el crede că trebuie întreprinse acţiuni hotărâte cu ţările de origine şi de tranzit pentru a garanta că oamenii nu vor mai pleca din ţara lor în căutarea unui vis care de multe ori se încheie tragic.
Dar, în opinia sa, nu se pot avea frontiere comune, dacă numai unii vor face faţă costului: este o chestiune de solidaritate. Avem nevoie de mai multă solidaritate în politica de imigraţie europeană. Trebuie să implementăm Sistemul european comun de azil (SECA) adoptat anul trecut care va frâna 'turismul de azil' şi va asigura ca cei care caută această protecţie să aibă aceleaşi garanţii în toate statele membre. Trebuie să putem stabili o asistenţă specială pentru acele state membre care sunt supuse în mod special acestei presiuni. Şi nu în ultimul rând trebuie să întărim cooperarea cu ţările de origine, mai ales cu cele din nordul Africii, a declarat Juncker.
Întrebat dacă vede necesară impunerea unui sistem de cote privind imigraţia în Europa, politicianul luxemburghez crede că statele UE trebuie să fie mai hotărâte în privinţa imigraţiei legale. Introducerea 'cărţii albastre' în baza căreia se poate obţine un loc de muncă în UE este un prim pas ce permite lucrătorilor calificaţi din afara UE să muncească şi să trăiască pe teritoriul Uniunii.
Totuşi punerea în practică a acestei 'cărţi albastre' este îngreunată de birocraţia la nivel naţional. Juncker crede de asemenea că trebuie asigurate frontierele europene. Politica noastră comună va funcţiona numai dacă putem să prevenim fluxurile necontrolate ale imigranţilor ilegali. Potrivit lui, trebuie să punem la punct noi capacităţi operaţionale în cadrul agenţiei europene Frontex şi să garantăm că statele membre au echipamente şi resurse suficiente pentru ca această agenţie să poate desfăşura asemenea misiuni.
În baza unor propuneri pe care le va face viitoarea Comisie, UE ar putea fi nevoită să angajeze un proces de reformă a Tratatelor. Viitoarea legislatură oferă, după părerea lui, cel mai bun prilej pentru a face acest lucru? În opinia lui Juncker, europenii au nevoie de creştere şi de locuri de muncă, nu de noi Tratate. El crede că multe iniţiative pentru a întări guvernarea economică ar putea fi realizate în actualul cadru instituţional. Dar nu respinge posibilitatea unei reforme pe termen mediu sau lung, dacă este necesară, pentru a garanta o mai bună uniune monetară şi economică. Dar, întâi de toate, asigură el, trebuie să ne gândim la cetăţeni. Trebuie să facem astfel încât Tratatele şi instituţiile să lucreze pentru cetăţeni, nu invers, conchide Juncker.
Citește pe Antena3.ro
