Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Anunțul, făcut duminică seară de către președintele american, a zguduit scena politică de peste Ocean, deoarece Joe Biden venise în funcție promițând să restabilească independența Departamentului de Justiție, - care fusese erodată în timpul primului mandat al lui Trump, - și mai ales deoarece actualul lider de la Casa Albă afirmase, în repetate rânduri, că nu își va grația fiul.
Acum, cu numai câteva săptămâni înainte de a părăsi Biroul Oval, Biden și-a exercitat puterea prezidențială pentru a-și absolvi fiul, chiar înainte de pronunțarea sentinței, la sfârșitul acestei luni, în cazuri de posesie ilegală de arme de foc și evaziune fiscală.
Decizia sa a venit la câteva zile după ce procurorul special Jack Smith ceruse oprirea procedurilor federale împotriva lui Trump - în privința interferenței sale în alegeri și a stocării de documente clasificate - pe motiv că președinții nu pot fi urmăriți penal.
Ambele controverse juridice ridică serioase semne de întrebare asupra noțiunii fundamentale aflate la baza sistemului de Justiție din Statele Unite, conform căreia toți - chiar și președinții și familiile lor - sunt egali în fața Legii.
Până acum, Biden nu intervenise în procesele îndreptate împotriva fiului său, iar Casa Albă insistase întotdeauna că nu va face acest lucru, chiar dacă schimbarea mediului politic, provocată de victoria lui Trump, de luna trecută, părea să îi schimbe calculele.
Reverberații politice imense
Din punct de vedere politic, faptul că Joe Biden și-a încălcat promisiunea în acest mod poate fi văzut ca o pată pe credibilitatea și imaginea unei cariere altfel impresionante.
Citește pe Antena3.ro
Grațierea lui Biden contribuie la un sfârșit dezamăgitor pentru o președinție care s-a destrămat în urma dezastruoasei sale prestații la dezbaterea din luna iunie și care va fi amintită, în egală măsură, atât pentru că a deschis calea revenirii lui Trump la Casa Albă, cât și pentru că l-a alungat de acolo pe candidatul republican, în urmă cu patru ani.
Foarte probabil, Joe Biden a oferit, de asemenea, Partidului Republican o ocazie nesperată de a se mobiliza în spatele lui Kash Patel, susținător loial ales de Trump în weekend pentru a conduce FBI și considerat de mulți executantul ideal al campaniei de răzbunare politică, promisă de către miliardarul american.
Până în momentul de față, nu există nicio dovadă că actualul președinte ar fi comis vreo faptă reprobabilă. O anchetă de punere sub acuzare, inițiată de republicanii din Camera Reprezentanților care au examinat relațiile de afaceri ale lui Biden și ale fiului său Hunter, nu a dus la niciun rezultat. De altfel, democrații au considerat investigația drept o încercare de a afecta imaginea politică a președintelui, înainte de alegerile pentru Casa Albă.
Mai mult, cazurile împotriva lui Hunter Biden nu au gravitatea constituțională sau importanța istorică a acuzațiilor formulate împotriva lui Trump și a frecventelor sale atacuri din trecut la adresa statului de drept.
Cu toate acestea, impactul politic al deciziei anunțate duminică seara ar putea fi unul profund. Republicanii susțin că grațierea lui Hunter Biden arată că actualul președinte, și nu următorul, este cel mai vinovat pentru politizarea sistemului de Justiție, prin acordarea unui tratament preferențial fiului său. Chiar dacă afirmația lor nu ar fi una corectă, ea se poate dovedi însă extrem de eficientă din punct de vedere politic.
Trump a folosit grațierea pentru a-și proteja mai mulți colaboratori politici și o serie de contacte în timpul primului său mandat, inclusiv pe socrul fiicei lui, care a devenit acum alesul viitorului locatar al Casei Albe pentru funcția de ambasador în Franța.
De acum înainte, însă, atunci când Trump va fi criticat pentru utilizarea puterii sale de grațiere, el va putea spune că Biden a făcut același lucru pentru a-și proteja propria rudă.
Acest argument s-ar putea dovedi esențial, în condițiile în care, în lunile următoare, Trump va fi presat de susținători să îi grațieze pe cei condamnați pentru infracțiunile legate de atacul din 6 ianuarie 2021 asupra clădirii Capitoliului, dintre care mulți se află încă în închisoare.
De cealaltă parte, Biden le-a cerut americanilor să îl judece ca pe un tată îngrijorat de impactul unei eventuale pedepse cu închisoarea asupra fiului său, o persoană dependentă, aflată într-o perioadă de recuperare.
Scandal pe apartenența Departamentului de Justiție
Hunter Biden a fost condamnat de un juriu, în luna iunie, pentru cumpărarea și deținerea ilegală a unei arme, după un proces care a scos la iveală abuzul său de droguri și disfuncții familiale.
El a pledat vinovat în septembrie pentru nouă infracțiuni fiscale care decurg din impozite, în valoare de 1,4 milioane de dolari, pe care nu le-a plătit, în timp ce arunca cu bani pe escorte, stripteuze, mașini și droguri.
Afirmația președintelui din declarația sa de duminică, conform căreia fiul său a fost „tratat diferit” din cauza funcției tatălui său, are o oarecare validitate. Acuzațiile legate de deținerea ilegală a unei arme de foc în timp ce persoana respectivă este dependentă de o substanță controlată, precum și cele legate de o declarație falsă pe această temă sunt destul de rare, dacă nu chiar neobișnuite. În plus, anchetele Congresului dominat de republicani în această chestiune, care nu au produs nimic concret din cauza lipsei de dovezi, au părut încercări gratuite de a-l lovi pe președintele Joe Biden.
„Nicio persoană rezonabilă care se uită la faptele din cazurile lui Hunter nu poate ajunge la altă concluzie decât că acesta a fost ales doar pentru că este fiul meu - și asta este greșit.”, a arătat Joe Biden în declarație.
„A existat un efort de a-l doborî pe Hunter, care a revenit din dependență timp de cinci ani și jumătate, chiar și în fața atacurilor necruțătoare și a urmăririi selective. În încercarea de a-l distruge pe Hunter, au încercat să mă distrugă și pe mine și nu există niciun motiv să cred că se vor opri aici. Este deja destul!”, precizează Joe Biden.
Declarația sa este neobișnuită, deoarece Biden susține acum ceva destul de asemănător cu Trump și anume că propriul său Departament de Justiție a fost politizat pe nedrept. Biden se referea la modul în care cazul Hunter a fost tratat de David Weiss, un procuror din Delaware numit de Trump, care inițial l-a investigat pe fiul președintelui și care ulterior a fost numit procuror special de către procurorul general Merrick Garland.
În același timp, însă, Hunter Biden s-a plasat într-o postură care a creat o vulnerabilitate politică și un potențial conflict de interese pentru tatăl său.
În plus, activitățile sale de afaceri în Ucraina și China în perioada când tatăl lui era vicepreședinte al SUA și după aceea au ridicat serioase probleme etice, chiar dacă republicanii nu au reușit să prezinte dovezi pentru afirmațiile potrivit cărora actualul președinte a beneficiat de pe urma acestor tranzacții.
Prin urmare, este extrem de semnificativ faptul că grațierea lui Joe Biden include toate activitățile fiului său începând cu 1 ianuarie 2014 - anul în care Hunter a intrat în consiliul de administrație al „Burisma”, o companie energetică ucraineană - în timp ce tatăl lui, care era pe atunci vicepreședinte al SUA, era direct implicat în politica americană din Ucraina.
Teama de răzbunare
În acest context, deși grațierea este o controversă distinctă, este posibil ca aceasta să nu fi fost decisă fără împrejurările speciale ale unui moment politic extrem de tensionat: Donald Trump, dușmanul de moarte al lui Joe Biden, urmează să revină la putere foarte curând, mai exact pe 20 ianuarie.
Având în vedere desemnarea lui Patel la conducerea FBI, precum și o altă alegere a lui Trump - Pam Bondi - pentru funcția de procuror general, exista o mare probabilitate ca Hunter Biden să se fi numărat printre cei pe care apropiații viitorului șef al Casei Albe urmează să îi vizeze, având în vedere promisiunile acestora de a-și folosi prerogativele pentru a-i neutraliza pe inamicii miliardarului american.
În momentul de față, după ce a acționat pentru a-și proteja fiul, Joe Biden ar putea fi îndemnat să facă uz de autoritatea sa de grațiere pe o scară mult mai mare, probabil pentru a-i include pe procurorii care au lucrat la cazurile împotriva lui Trump, inclusiv la cel al încercării de a anula rezultatul alegerilor din 2020.
Între timp, președintele ales s-a mișcat rapid pentru a profita de noua situație, postând un comentariu care va crește așteptările celor care speră că Trump va emite grațieri pentru condamnații din 6 ianuarie, la scurt timp după ce își va prelua din nou funcția.
„Grațierea acordată de Joe lui Hunter îi include oare și pe ostaticii J-6, care sunt se află închiși de ani de zile? Un astfel de abuz și o eroare judiciară!”, a scris Trump pe platforma sa „Truth Social”.
Concomitent, aliații republicani ai lui Trump au căutat să folosească situația pentru a consolida șansele de confirmare în Senat pentru unele dintre cele mai controversate alegeri ale sale.
„Democrații ne pot scuti de prelegeri despre statul de drept când, să zicem, președintele Trump îi nominalizează pe Pam Bondi și Kash Patel pentru a curăța această corupție!”, a scris senatorul republican de Arkansas, Tom Cotton, pe platforma X.
Nici Trump nu e mai breaz
Cu toate acestea, ideea unor standarde morale ridicate promovate de noua administrație condusă de Trump - cel care a emis o serie de grațieri politizate în timpul primului său mandat - pare ridicolă.
În weekend, spre exemplu, președintele ales a anunțat că l-a ales pe Charles Kushner, socrul fiicei sale Ivanka, pentru a ocupa funcția de ambasador la Paris. Trump îl grațiase pentru evaziune fiscală, o acuzație de represalii împotriva unui martor federal - cumnatul lui Kushner - și o altă acuzație de mărturie mincinoasă în fața Comisiei Electorale Federale.
Trump a grațiat, de asemenea, alți asociați și persoane bine conectate cu familia sa și cu cercul lui restrâns, inclusiv pe Roger Stone, un vechi colaborator, și pe Paul Manafort, președintele campaniei din 2016.
Cel mai recent scandal de politizare din jurul Departamentului de Justiție și al Biroului Federal de Investigații datează din 2016, de la decizia directorului FBI de la vremea respectivă, James Comey, de a redeschide o anchetă privind utilizarea de către candidata democrată Hillary Clinton a unui server privat de e-mail, cu doar câteva zile înainte de alegeri. Mulți democrați îi reproșează lui Comey înfrângerea lui Clinton și nu și-au recăpătat niciodată încrederea în FBI.
Apoi, ancheta privind legăturile campaniei Trump din 2016 cu Rusia i-a îndepărtat de sistemul judiciar pe mulți dintre susținătorii celui de-al 45-lea președinte al SUA. Ancheta a culminat cu „Raportul Mueller”, care a constatat că, deși era de așteptat ca, la vremea respectivă, campania lui Trump să beneficieze de interferențe rusești, nu existau dovezi care să ateste complicitatea Moscovei.
Obsesia lui Trump față de FBI și de Departamentul de Justiție, care a provocat promisiunile sale de a trece la represalii în interiorul acestor instituții, nu a făcut decât să se agraveze, atunci când a fost investigat și pus sub acuzare pentru schema sa de interferență electorală și pentru stocarea de documente clasificate - ambele pe baza unor dovezi voluminoase.
În acest context, dacă Trump le răspunde printr-o nouă politizare celor despre care susține că au folosit pe post de armă sistemul împotriva lui, încrederea în Justiție ar putea fi iremediabil afectată în ochii a milioane de americani pentru deceniile următoare.
