Kennedy şi România. Iubitul lui Marilyn Monroe a fost fermecat de românce

Corespondență Washington D.C

22 noiembrie 1963, ziua în care cel mai tânăr preşedinte american devenea cel mai tânăr preşedinte american asasinat. Cincizeci de ani mai târziu, teoriile conspiraţiei abundă.

GLONŢUL CARE A PRODUS O INDUSTRIE

Marcarea a 50 de ani de la asasinarea unuia dintre cei mai iubiţi preşedinţi împarte mass media în două tabere la extreme. Opiniile sunt împărţite, ca întotdeauna, şi în timp ce unii editorialişti insistă că asasinatul nu a fost decât un simplu accident, ceilalţi se întrec în fabricarea unui lanţ de evenimente şi implicaţii cât mai bizare. Zeci de noi cărţi publicate şi râuri de cerneală.

Într-un cuvânt, glonţul care a făcut înconjurul lumii în urmă cu 50 de ani s-a transformat într-o adevărată industrie ”JFK, Inc.”

Dincolo de faimă prin moarte, John F. Kennedy a lăsat în urmă şi un lanţ de acţiuni care a schimbat faţa politicii interne şi externe. Analizând din unghiul României, ţara noastră a văzut în timpul administraţiei JFK o spectaculoasă deschidere faţă de SUA. De exemplu, în 1961, România şi SUA semnau primul acord pe 2 ani, cu posibilitate de prelungire, pe latura culturală. Era singura astfel de cooperare dintre SUA şi o ţară din Europa de Est, în afară de Rusia.
Pe Kennedy l-au fermecat româncele

John F. Kennedy poate fi considerat şi primul ”preşedinte” american care ne-a vizitat ţara. Într-un fel. Avea 22 de ani şi, împreună cu tatăl său, Joseph P. Kennedy -Ambasador SUA la Londra, a vizitat România timp de 2-3 zile.

Mărturie stă declaraţia Ministrului Legaţiei Americane la Bucureşti, William A. Crawford, care descrie prima sa întâlnire cu JFK în Biroul Oval de la Casa Albă.
După ce au schimbat câteva plezanterii, îşi aminteşte Crawford, Preşedintele Kennedy l-a întrebat câte ceva despre România. ”Un lucru interesant pe care mi-l amintesc este că a părut chiar surprins de faptul că românii sunt latini şi că limba română este o limbă latină,” povesteşte Crawford într-un interviu înregistrat în 1971.

”Şi totuşi, mi-a spus că el însuşi a fost în România în vara lui 1939, cred, când tatăl lui (Joseph P. Kennedy Jr.) era ambasador la Londra. Petrecuse două sau trei zile atunci, şi părea să-şi aducă aminte cu un entuziasm remarcabil cât de frumoase erau femeile românce,”mai spune Crawford despre Kennedy.

TITO ŞI CU DEJ AU PETRECUT O NOAPTE ALBA

Asasinarea lui John F. Kennedy a creat mare îngrijorare şi în cadrul Guvernului de la Bucureşti. William A. Crawford îşi aminteşte reacţia lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, care se afla într-o vizită la Belgrad când a aflat vestea asasinării lui Kennedy:

”(...) Dej a luat legătura prin telefon imediat cu însărcinatul nostru de afaceri în Belgrad ca să exprime condoleanţe în mod personal. şi mi-a povestit de noaptea nedormită pe care el şi Tito au petrecut-o speculând despre ce o să se îmtâmple de acum înainte? Ei erau înspăimântător de îngrijoraţi cu privire la moartea lui. Şi exista un sentiment profund de îngrijorare cu privire la direcţia pe care o va lua politica externă americană. Se temeau că asasinatul va fi privit nu doar ca actul unui singur om, ci mai degrabă ca pe produsul unui efort colectiv, sau chiar ca pe un complot comunist, care ar avea implicaţii internaţionale foarte serioase.”

PRIMUL DIPLOMAT AMERICAN CARE A VORBIT ROMÂNILOR

Şeful Legaţiei Americane la Bucureşti îşi aminteşte cu entuziasm de faptul că el a fost primul oficial american care a primit permisiunea Guvernului român de a se adresa publicului din ţară prin intermediul televiziunii. William A. Crawford a transmis mesajul noului preşedinte, Lyndon B. Johnson, în limba română, pe care o învăţase foarte bine.

”Apoi am ţinut o ceremonie religioasă la o biserică britanică, pe care eu am coordonat-o, şi la care au venit câţiva membri ai Guvernului român. De asemenea, Patriarhul României şi, desigur, întregul corp diplomatic şi, foarte interesant, toţi şefii de misiune ai blocului...”

ROMÂNII I-AU SCRIS LUI KENNEDY: NU VREM RAZBOI

Istoricul american, expert în istoria României, dr. Larry L. Watts, aminteşte şi de faimoasa scrisoare din 4 octombrie 1963 adresată preşedintelui John F. Kennedy. Documentul a fost redactat de ministrul Afacerilor Externe Corneliu Mănescu, la cererea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi se crede că ar fi lansat o nouă politică externă a României de dezangajament militar şi dezarmare. Într-un fel, spune Larry L. Watts, această scrisoare a reprezentat începutul unei schimbări radicale în politica de securitate a României. Scrisoarea cuprindea un mesaj cu încărcătură politică enormă, şi informa SUA, printre altele, că dacă Uniunea Sovietică va provoca un război împotriva Americii, România nu se va alătura acestui conflict.

Mai mult, scrisoarea informa preşedintele american că Forţele Armate Române erau sub control naţional total şi că nu pot fi considerate, sub nici o formă, un accesoriu al puterii militare sovietice. şi, poate cel mai important aspect, românii îl informau pe John F. Kennedy că România nu deţine arme nucleare sovietice pe teritoriul său şi chiar îi invită pe americani să efectueze o inspecţie pentru a se convinge de acest lucru.