Comunitatea internaţională trebuie să facă mai mult pentru a combate terorismul, a declarat, marţi, preşedintele Klaus Iohannis.
Potrivit şefului statului, consolidarea justiţiei internaţionale ar trebui să determine o abordare juridică consolidată cu privire la terorismul internaţional.
"Terorismul reprezintă gradul cel mai înalt de crime împotriva indivizilor şi a societăţilor. În opinia României, comunitatea internaţională trebuie să facă mai mult pentru a combate terorismul cu instrumente juridice care includ dreptul penal internaţional", a spus Iohannis.
El a precizat că, în acest context, România, susţinută de Spania, a determinat un proces de reflecţie privind posibila înfiinţare a unei Curţi Internaţionale pentru Crimele Terorismului.
Şeful statului a subliniat că terorismul reprezintă o ameninţare la adresa păcii, arătând că România susţine non-folosirea dreptului de veto în Consiliul de securitate al ONU în cazul acţiunilor privind prevenirea crimelor de război.
"Reiterez susţinerea României pentru iniţiativa Franţei şi a Mexicului de a propune un acord colectiv şi voluntar între membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate cu privire la non-folosirea dreptului de veto atunci când este nevoie de acţiuni pentru a preveni sau a încheia situaţii de atrocităţi în masă şi crime de război la scară mare", a afirmat şeful statului în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 70-a sesiuni a Adunării Generale a ONU.
El a precizat că ONU trebuie să-şi asume noi angajamente în lupta împotriva terorismului în toate manifestările sale, fie că sunt "crime pline de laşitate împotriva oamenilor nevinovaţi, distrugerea barbară a patrimoniului cultural comun al umanităţii sau forma odioasă şi fără precedent dezvoltată de aşa-numitul ISIS/Da'esh, ale cărui acţiuni constituie evidente violări ale dreptului internaţional şi ale drepturilor omului pe care ne străduim atât de mult să le susţinem".
"Simpla existenţă a unei astfel de entităţi este o ameninţare manifestă la adresa păcii şi a stabilităţii. Naţiunile Unite trebuie să îşi reafirme unitatea în faţa unei astfel de agresiuni ameninţătoare. Consiliul de Securitate trebuie să acţioneze ferm şi să catalizeze acţiunea colectivă împotriva acestei ameninţări flagrante la adresa păcii mondiale", a declarat preşedintele Iohannis.
El a subliniat, însă, că Naţiunile Unite nu reprezintă un panaceu pentru toate relele umanităţii.
"Istoria sa marchează suişuri şi coborâşuri, succese şi eşecuri. În acelaşi timp, cu toţii ştim că mărirea numărului şi intensitatea misiunilor care i-au fost încredinţate nu au fost echivalate de resursele necesare pentru îndeplinirea tuturor obiectivelor sale. A devenit o practică obişnuită să ceri Naţiunilor Unite să facă mai mult, cu mai puţine resurse. Totuşi, după 70 de ani în care a fost supusă tuturor încercărilor, Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite s-a dovedit a fi un document vizionar care a trecut testul istoriei", a afirmat preşedintele Iohannis.
Şeful statului a arătat că România se află între statele care susţin necondiţionat Naţiunile Unite, amintind că anul acesta ţara noastră aniversează 60 de ani de la aderare la ONU.
"România este o ţară cu o putere economică limitată. Totuşi, ne mândrim cu faptul că am contribuit semnificativ la ţelurile Naţiunilor Unite, în decursul celor şase decenii în calitate de membru. Esenţa acestor contribuţii au fost încrederea în diplomaţia multilaterală şi în statul de drept, precum şi prioritatea mijloacelor paşnice în detrimentul folosirii forţei în realizarea intereselor naţionale", a completat el. AGERPRES