17:00 • Soarta provinciei Kosovo atârnă şi de rezultatul alegerilor prezindeţiale din Serbia, care urmează să aibă loc duminică. Până la alegeri, nimeni –mă refer aici atât la oficialii Uniunii Europene, cât şi la Consiliul de Securitate al ONU – nu a îndrăznit să ia o decizie clară în legătură cu statutul provinciei sârbe cu populaţie majoritar albaneză. Tulburarea apelor la Belgrad, în prag de alegeri, nu este dorită de nimeni, mai ales că speranţa comunităţii internaţionale stă în găsirea unei voci moderate, cu care să poată negocia viitorul Serbiei.
Soarta provinciei Kosovo atârnă şi de rezultatul alegerilor prezindeţiale din Serbia, care urmează să aibă loc duminică. Până la alegeri, nimeni –mă refer aici atât la oficialii Uniunii Europene, cât şi la Consiliul de Securitate al ONU – nu a îndrăznit să ia o decizie clară în legătură cu statutul provinciei sârbe cu populaţie majoritar albaneză. Tulburarea apelor la Belgrad, în prag de alegeri, nu este dorită de nimeni, mai ales că speranţa comunităţii internaţionale stă în găsirea unei voci moderate, cu care să poată negocia viitorul Serbiei.
SOLICITARE. Miercuri, în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, preşedintele sârb, Boris Tadici, a cerut respingerea oricărei declaraţii unilaterale de independenţă din partea populaţiei albaneze din Kosovo, în timp ce premierul kosovar a sugerat că o astfel de decizie nu va întârzia. Ambasadorul Statelor Unite la ONU, Zalmay Khalilzad, a declarat la încheierea reuniunii de miercuri că forul decizional al Naţiunilor Unite se află "în continuare în impas" în această problemă. Şi asta, să reamintim, pentru că în cadrul comunităţii internaţionale nu există consens: Statele Unite susţin independeţa provinciei Kosovo, chiar şi declarată unilateral, în timp ce Rusia nu este de acord cu o provincie Kosovo ruptă din teritoriul sârb. În interiorul Uniunii Europene, aceleaşi reţineri. State precum Spania, Grecia, România, Slovacia, Cipru s-au pronunţat împotriva declarării unilaterale a independenţei, invocând dorinţa evitării creării unui precedent. În acest context, găsirea unei soluţii de compromis la Consiliul de Securitate, unde cele două mari puteri (SUA şi Federaţia Rusă) se află pe poziţii antagoniste, este puţin probabilă. Doar nu vor face Statele Unite favoruri Rusiei! Şi nici invers.
Tadici a reamintit că rezoluţia 1244, adoptată de Consiliul de Securitate în 1999, "garantează suveranitatea şi integritatea teritorială a Serbiei", precizează AFP, citată de Mediafax. "Din acest motiv fac apel la dumneavoastră să preveniţi încurajarea şi adoptarea unui act unilateral în faoarea independenţei Kosovo", a declarat acesta. "Serbia nu va recunoaşte niciodată independenţa Kosovo şi îşi va păstra integritatea şi suveranitatae teritorială cu toate mijloace democratice, argumentele legale şi diplomatice", a declarat Tadici, adăugând că "Serbia nu va recurge la violenţă şi război".
ALBANEZII, IUŢI DE PICIOR. Premierul provinciei Kosovo, Hashim Thaci, care s-a întâlnit ulterior cu ambasadorii statelor membre ale Consiliului de Securitate, a declarat la încheierea reuniunii că liderii albanezi din Kosovo urmează să "adopte o decizie foarte rapid", promiţând că o eventuală independenţă va garanta "şanse egale tuturor cetăţenilor". Thaci a precizat că el şi Tadici şi-au strâns mâna "în calitate de lideri a două state independente" şi a asigurat că provincia Kosovo "va construi relaţii bune cu Serbia". "Trebuie să depunem toate eforturile posibile pentru a soluţiona neînţelegerile şi confictele în această zonă a Europei în mod paşnic şi doar prin intermediul acordurilor, şi nu prin acţiuni unilaterale", a avertizat Tadici, care a făcut aceste declaraţii în cursul unei dezbateri consacrate activităţii depuse de MINUK, misiunea ONU din Kosovo.
TADICI CREDE ÎN AUTONOMIE. El a făcut apel la reluarea eforturilor pentru identificarea "unei soluţii acceptabile reciproc cu scopul de a asigura (...) în confirmitate cu rezoluţia 1244, un Guvern în majoritate autonom care va garanta toate drepturile albanezilor din Kosovo". "O astfel de soluţie este posibilă şi realizabilă", a declarat Tadici, asigurând că Belgradul "nu va recurge la violenţă şi la război".
El a salutat angajamentul asumat de Hashim Thaci de a "reprezenta toate comunităţile din Kosovo" şi a avertizat Serbia în privinţa eventualelor presiuni economice exercitate asupra provinciei Kosovo.
SERBIA ŞI OPŢIUNILE EI. Temător de serviciu, ambasadorul american la ONU a făcut apel la Belgrad să nu permită ca problema statului provinciei Kosovo să "afecteze negativ relaţiile pe termen lung dintre Serbia, Europa şi Statele Unite" şi a apreciat că soluţia pentru Balcani este "integrarea în instituţiile europene extinse, mai ales în UE". Mai vechea ameninţare voalată a europenilor şi a americanilor la adresa sârbilor, adică.
RUSIA SUSŢINE SERBIA. La rândul său, Rusia, care nu are nici un motiv să cedeze în faţa presiunilor "taberei adverse”, ceea ce s-ar traduce prin slăbiciune, îşi susţine în continuare aliatul, Serbia. Ambasadorul rus la ONU, Vitali Ciurkin, a afirmat că eventualul stat Kosovo nu va deveni niciodată membru al Naţiunilor Unite sau al altei organizaţii internaţionale, dacă provincia separatistă îşi va declara unilateral independenţa, relatează Reuters, preluată de Mediafax. În calitate de membru cu drept de veto al Consiliului de Securitate al ONU, care va trebui să aprobe apartenenţa Kosovo la această organizaţie, Moscova va putea să blocheze orice cerere a Priştinei de a adera la ONU.
Cele două milioane de albanezi din provincia sârbă îşi vor declara probabil independenţa după alegerile prezidenţiale din Serbia care se vor desfăşura la sfârşitul acestei săptămâni.
MAI CAUTAŢI SOLUŢII! Ciurkin şi Tadici au cerut Consiliului de Securitate să continue eforturile de a găsi o soluţie pentru problema Kosovo acceptabilă atât pentru Belgrad cât şi pentru Priştina, dar oficialii sunt de părere că timpul pentru asemenea discuţii a expirat. Diplomaţii occidentali afirmă că Rusia a împiedicat Consiliul să adopte o rezoluţie care ar fi putut deschide calea către independenţa Kosovo. Ciurkin a subliniat însă că Moscova nu se simte răspunzătoare pentu acest impas şi că speră ca ideea unei "foi de parcurs" care să rezolve acestă problemă să fie luată în considerare de către ONU.
FAPTUL ÎMPLINIT. Potrivit diplomaţilor, Statele Unite şi majoritatea statelor membre UE vor recunoaşte independenţa Kosovo imediat după ce aceasta va deveni un stat suveran.
Pe măsură ce rolul ONU în problema Kosovo se restrânge, Uniunea Europeană intenţionează să preia de la ONU responsabilităţile privind poliţia şi justiţia, în timp ce trupele NATO vor continuă să menţină ordinea într-un Kosovo independent. Joachim Ruecker, şeful administraţiei ONU în Kosovo, a declarat că provincia se poate administra singură. "Instituţiile Kosovo sunt pregătite pentru următoarea etapă. Dacă toate părţile au bunăvoinţă, cred că putem îndeplini acest obiectiv", a precizat el.
PREGATIRI. Pentru a nu fi prinşi pe picior greşit, sârbii au adoptat un plan de acţiune în eventualitatea proclamării independenţei provinciei Kosovo, Belgradul avertizând că ar putea întrerupe relaţiile diplomatice cu ţările care vor recunoaşte independeţa. Guvernul nu a oferit detalii în legătură cu planul respectiv, dar surse oficiale, citate de AFP, au dezvăluit că întreruperea relaţiilor ar fi o opţiune. De altfel, în decembrie, Parlamentul sârb a adoptat o rezoluţie care stipulează că Serbia "va revizui relaţiile cu ţările care vor recunoaşte independenţa Kosovo”.
PE OCOLITE. Purtătoare de mănuşi, statele europene s-au decis să nu aprobe, înainte de luna februarie, desfăşurarea misiunii menite să ajute provincia sârbă Kosovo să păşească pe calea independenţei. Evident, din acelaşi motiv: să nu influenţeze alegerile prezidenţiale din Serbia.
Reamintim că liderii europeni au anunţat, la summitul european din decembrie, că intenţionează să trimită o importantă misiune de poliţie şi justiţie în Kosovo, formată din circa 1.800 de persoane, pentru a asista declaraţia unilaterală de independenţă a Kosovo, pe care o consideră inevitabilă.
Această misiune trebuie aprobată în cadrul unei reuniuni a miniştrilor de Externe. Următoarea reuniune va avea loc la 28 ianuarie, între cele două tururi de scrutin ale prezidenţialelor sârbe, prevăzute pentru 20 ianuarie şi 3 februarie. O nouă reuniune a miniştrilor va avea loc la 18 februarie. Uniunea Europeană, care speră într-o realegere a preşedintelui proeuropean Boris Tadici, nu vrea să se concentreze prea mult pe independenţa Kosovo înainte de alegeri.
SOLICITARE. Miercuri, în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, preşedintele sârb, Boris Tadici, a cerut respingerea oricărei declaraţii unilaterale de independenţă din partea populaţiei albaneze din Kosovo, în timp ce premierul kosovar a sugerat că o astfel de decizie nu va întârzia. Ambasadorul Statelor Unite la ONU, Zalmay Khalilzad, a declarat la încheierea reuniunii de miercuri că forul decizional al Naţiunilor Unite se află "în continuare în impas" în această problemă. Şi asta, să reamintim, pentru că în cadrul comunităţii internaţionale nu există consens: Statele Unite susţin independeţa provinciei Kosovo, chiar şi declarată unilateral, în timp ce Rusia nu este de acord cu o provincie Kosovo ruptă din teritoriul sârb. În interiorul Uniunii Europene, aceleaşi reţineri. State precum Spania, Grecia, România, Slovacia, Cipru s-au pronunţat împotriva declarării unilaterale a independenţei, invocând dorinţa evitării creării unui precedent. În acest context, găsirea unei soluţii de compromis la Consiliul de Securitate, unde cele două mari puteri (SUA şi Federaţia Rusă) se află pe poziţii antagoniste, este puţin probabilă. Doar nu vor face Statele Unite favoruri Rusiei! Şi nici invers.
Tadici a reamintit că rezoluţia 1244, adoptată de Consiliul de Securitate în 1999, "garantează suveranitatea şi integritatea teritorială a Serbiei", precizează AFP, citată de Mediafax. "Din acest motiv fac apel la dumneavoastră să preveniţi încurajarea şi adoptarea unui act unilateral în faoarea independenţei Kosovo", a declarat acesta. "Serbia nu va recunoaşte niciodată independenţa Kosovo şi îşi va păstra integritatea şi suveranitatae teritorială cu toate mijloace democratice, argumentele legale şi diplomatice", a declarat Tadici, adăugând că "Serbia nu va recurge la violenţă şi război".
ALBANEZII, IUŢI DE PICIOR. Premierul provinciei Kosovo, Hashim Thaci, care s-a întâlnit ulterior cu ambasadorii statelor membre ale Consiliului de Securitate, a declarat la încheierea reuniunii că liderii albanezi din Kosovo urmează să "adopte o decizie foarte rapid", promiţând că o eventuală independenţă va garanta "şanse egale tuturor cetăţenilor". Thaci a precizat că el şi Tadici şi-au strâns mâna "în calitate de lideri a două state independente" şi a asigurat că provincia Kosovo "va construi relaţii bune cu Serbia". "Trebuie să depunem toate eforturile posibile pentru a soluţiona neînţelegerile şi confictele în această zonă a Europei în mod paşnic şi doar prin intermediul acordurilor, şi nu prin acţiuni unilaterale", a avertizat Tadici, care a făcut aceste declaraţii în cursul unei dezbateri consacrate activităţii depuse de MINUK, misiunea ONU din Kosovo.
TADICI CREDE ÎN AUTONOMIE. El a făcut apel la reluarea eforturilor pentru identificarea "unei soluţii acceptabile reciproc cu scopul de a asigura (...) în confirmitate cu rezoluţia 1244, un Guvern în majoritate autonom care va garanta toate drepturile albanezilor din Kosovo". "O astfel de soluţie este posibilă şi realizabilă", a declarat Tadici, asigurând că Belgradul "nu va recurge la violenţă şi la război".
El a salutat angajamentul asumat de Hashim Thaci de a "reprezenta toate comunităţile din Kosovo" şi a avertizat Serbia în privinţa eventualelor presiuni economice exercitate asupra provinciei Kosovo.
SERBIA ŞI OPŢIUNILE EI. Temător de serviciu, ambasadorul american la ONU a făcut apel la Belgrad să nu permită ca problema statului provinciei Kosovo să "afecteze negativ relaţiile pe termen lung dintre Serbia, Europa şi Statele Unite" şi a apreciat că soluţia pentru Balcani este "integrarea în instituţiile europene extinse, mai ales în UE". Mai vechea ameninţare voalată a europenilor şi a americanilor la adresa sârbilor, adică.
RUSIA SUSŢINE SERBIA. La rândul său, Rusia, care nu are nici un motiv să cedeze în faţa presiunilor "taberei adverse”, ceea ce s-ar traduce prin slăbiciune, îşi susţine în continuare aliatul, Serbia. Ambasadorul rus la ONU, Vitali Ciurkin, a afirmat că eventualul stat Kosovo nu va deveni niciodată membru al Naţiunilor Unite sau al altei organizaţii internaţionale, dacă provincia separatistă îşi va declara unilateral independenţa, relatează Reuters, preluată de Mediafax. În calitate de membru cu drept de veto al Consiliului de Securitate al ONU, care va trebui să aprobe apartenenţa Kosovo la această organizaţie, Moscova va putea să blocheze orice cerere a Priştinei de a adera la ONU.
Cele două milioane de albanezi din provincia sârbă îşi vor declara probabil independenţa după alegerile prezidenţiale din Serbia care se vor desfăşura la sfârşitul acestei săptămâni.
MAI CAUTAŢI SOLUŢII! Ciurkin şi Tadici au cerut Consiliului de Securitate să continue eforturile de a găsi o soluţie pentru problema Kosovo acceptabilă atât pentru Belgrad cât şi pentru Priştina, dar oficialii sunt de părere că timpul pentru asemenea discuţii a expirat. Diplomaţii occidentali afirmă că Rusia a împiedicat Consiliul să adopte o rezoluţie care ar fi putut deschide calea către independenţa Kosovo. Ciurkin a subliniat însă că Moscova nu se simte răspunzătoare pentu acest impas şi că speră ca ideea unei "foi de parcurs" care să rezolve acestă problemă să fie luată în considerare de către ONU.
FAPTUL ÎMPLINIT. Potrivit diplomaţilor, Statele Unite şi majoritatea statelor membre UE vor recunoaşte independenţa Kosovo imediat după ce aceasta va deveni un stat suveran.
Pe măsură ce rolul ONU în problema Kosovo se restrânge, Uniunea Europeană intenţionează să preia de la ONU responsabilităţile privind poliţia şi justiţia, în timp ce trupele NATO vor continuă să menţină ordinea într-un Kosovo independent. Joachim Ruecker, şeful administraţiei ONU în Kosovo, a declarat că provincia se poate administra singură. "Instituţiile Kosovo sunt pregătite pentru următoarea etapă. Dacă toate părţile au bunăvoinţă, cred că putem îndeplini acest obiectiv", a precizat el.
PREGATIRI. Pentru a nu fi prinşi pe picior greşit, sârbii au adoptat un plan de acţiune în eventualitatea proclamării independenţei provinciei Kosovo, Belgradul avertizând că ar putea întrerupe relaţiile diplomatice cu ţările care vor recunoaşte independeţa. Guvernul nu a oferit detalii în legătură cu planul respectiv, dar surse oficiale, citate de AFP, au dezvăluit că întreruperea relaţiilor ar fi o opţiune. De altfel, în decembrie, Parlamentul sârb a adoptat o rezoluţie care stipulează că Serbia "va revizui relaţiile cu ţările care vor recunoaşte independenţa Kosovo”.
PE OCOLITE. Purtătoare de mănuşi, statele europene s-au decis să nu aprobe, înainte de luna februarie, desfăşurarea misiunii menite să ajute provincia sârbă Kosovo să păşească pe calea independenţei. Evident, din acelaşi motiv: să nu influenţeze alegerile prezidenţiale din Serbia.
Reamintim că liderii europeni au anunţat, la summitul european din decembrie, că intenţionează să trimită o importantă misiune de poliţie şi justiţie în Kosovo, formată din circa 1.800 de persoane, pentru a asista declaraţia unilaterală de independenţă a Kosovo, pe care o consideră inevitabilă.
Această misiune trebuie aprobată în cadrul unei reuniuni a miniştrilor de Externe. Următoarea reuniune va avea loc la 28 ianuarie, între cele două tururi de scrutin ale prezidenţialelor sârbe, prevăzute pentru 20 ianuarie şi 3 februarie. O nouă reuniune a miniştrilor va avea loc la 18 februarie. Uniunea Europeană, care speră într-o realegere a preşedintelui proeuropean Boris Tadici, nu vrea să se concentreze prea mult pe independenţa Kosovo înainte de alegeri.
Citește pe Antena3.ro