Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Tensiunile au crescut în weekend, când etnicii sârbi au continuat să instaleze baraje rutiere. Camioane şi alte vehicule de mare tonaj au blocat mai multe şosele principale care duc la două puncte de trecere a frontierei cu Serbia. Ambele au fost închise traficului.
Mai mult, EULEX, misiunea UE însărcinată cu patrularea în partea de nord a Kosovo, a informat că, sâmbătă seară, o grenadă asurzitoare a fost aruncată asupra unuia dintre vehiculele sale blindate, dar nicio persoană nu a fost rănită, într-un incident considerat de către şeful diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrell, drept „inacceptabil”.
Concomitent, poliția locală, kosovară, a raportat că a fost atacată cu focuri de armă în diferite locații din apropierea unui lac de la granița cu Serbia, sâmbătă seara târziu. Polițiștii au ripostat în legitimă apărare, susțin comandanții acestora.
Tensiunile s-au acutizat înaintea alegerilor locale în municipalităţile cu majoritate sârbă, prevăzute iniţial pe 18 decembrie, pe care principalul partid sârb vrea să le boicoteze.
Explozii şi focuri de armă s-au auzit și în cursul săptămânii trecute, atunci când autorităţile locale încercau să pregătească scrutinul. Un poliţist provenit din comunitatea albaneză, care făcea parte din forţele desfăşurate în regiune, a fost rănit.
La scurt timp după apariţia barajelor pe şosele, preşedintele kosovar, Vjosa Osmani, a decis amânarea alegerilor, până pe 23 aprilie.
Tensiuni amplificate de Priștina
Kosovo a desfășurat poliția în zonele majoritar sârbe - care nu recunosc guvernul kosovar din capitala Priștina - la sfârșitul săptămânii trecute. Acest lucru a sporit și mai mult tensiunile, într-un moment în care acestea se aflau deja la cote alarmante, de luni întregi, din cauza unei dispute privind plăcuțele de înmatriculare ale vehiculelor.
Autoritățile de la Priştina au anunţat că le vor cere sârbilor să renunţe la plăcuţele de înmatriculare sârbeşti, care datează dinaintea războiului din Kosovo, din 1998-1999, pentru a le înlocui cu cele kosovare.
De altfel, scânteia care a acutizat în weekend protestele a fost declanșată de arestarea unui fost ofițer sârb de poliție. Acesta a făcut parte din valul de 600 de etnici sârbi care au demisionat din forțele de ordine în ultima lună în semn de protest, după ce executivul kosovar a făcut anunțul în privința schimbării plăcuțelor de înmatriculare.
Aproximativ 50.000 de persoane din zonele majoritar sârbe au refuzat până în prezent să folosească plăcuțele de înmatriculare din Kosovo, deoarece nu recunosc independența acestei republici față de Serbia.
La sfârșitul lunii noiembrie, în urma unui acord negociat cu mare dificultate de UE, s-a ajuns la o înțelegere între cele două părți. Kosovo a renunțat la intenția de a amenda persoanele care nu schimbă plăcuțele, iar Serbia a acceptat să nu mai emită înmatriculări cu inițialele orașelor din Kosovo.
Acordul nu a calmat însă spiritele, reaprinse cu violență după desfășurarea poliției kosovare în zonele majoritar sârbe, la sfârșitul săptămânii trecute. Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat, de altfel, că utilizarea poliției a încălcat acordurile de pace anterioare.
El a precizat că intenționează să ceară permisiunea Forței de menținere a păcii din Kosovo (KFOR), condusă de NATO, pentru a trimite poliție și trupe sârbe în zonă, deși a recunoscut că sunt puține șanse să primească o astfel de aprobare.
De cealaltă parte, premierul kosovar, Albin Kurti, i-a descris pe protestatari drept „bande criminale” și a cerut KFOR să îndepărteze baricadele.
Bruxelles-ul ridică tonul
NATO, care are trupe de menținere a păcii în Kosovo, a cerut tuturor părților implicate în conflict să evite provocările. UE a procedat la fel, avertizând că nu va tolera atacurile asupra misiunilor de patrulare ale UE sau actele criminale, de orice natură.
Josep Borrell a lansat un apel la detensionarea situației, atât pentru autoritățile din Kosovo, cât și pentru cele de la Belgrad. „Trebuie găsită o modalitate de a pune capăt tendinței de a lupta pe străzi și de a crea blocaje”, a spus el.
„Ştiu că ambele părţi sunt dispuse să detensioneze situaţia şi le cer insistent să facă asta”, a declarat Borrell, înaintea unei reuniuni a miniştrilor de Externe din UE, la Bruxelles. „Trebuie să revină la masa dialogului, trebuie să depăşească tendinţa de a lupta în stradă”, a reafirmat el.
KFOR, o garanție solidă
Până acum, ori de câte ori tensiunile au crescut între Kosovo și Serbia - sau între minoritatea sârbă din Kosovo și autoritățile de la Priștina - forțele de menținere a păcii ale NATO au jucat un rol crucial.
Practic, KFOR nu a fost nevoită să facă nimic în mod special. Simpla prezență a celor 4.000 de trupe multinaționale a fost suficientă însă pentru a preveni orice problemă serioasă în cea mai mare perioadă din ultimele două decenii.
Autoritățile de la Belgrad se bazează pe KFOR pentru a garanta siguranța sârbilor din Kosovo. Acestea se tem de o repetare a violențelor din 2004, care s-au soldat cu moartea a zeci de sârbi și rănirea altor sute, precum și cu strămutarea a mii de familii sârbe.
În același timp, prezența KFOR acționează, ca o garanție că Serbia nu-și va trimite forțele în Kosovo. Belgradul este conștient de faptul că o confruntare cu trupele NATO ar fi extrem de imprudentă.
Prin urmare, deși tensiunile pot rămâne ridicate, orice incident va fi probabil izolat. Chiar și așa, UE va fi nevoită să depună un efort diplomatic susținut pentru a aduce ambele părți la masa negocierilor, în vederea găsirii unei soluții pe termen lung.
Kosovo și-a declarat independența în 2008, după un război sângeros, care a durat un an, derulat între 1998 și 1999. Această independenţă a fost recunoscută de SUA şi de majoritatea ţărilor din UE, însă nu și de Belgrad, care încurajează minoritatea sârbă din nordul Kosovo să sfideze autoritatea Priştinei.
Serbia acceptă însă autoritatea guvernamentală, în cadrul unui acord negociat în 2013 pentru normalizarea relațiilor dintre cele două părți. Din cele 1,8 milioane de persoane care trăiesc în Kosovo, 92% sunt albanezi și 6% sunt sârbi.
Și Kremlinul îndeamnă la dialog
La rândul său, Kremlinul, aflat în relații cordiale cu președintele Aleksandar Vučić, a îndemnat ieri la depăşirea tensiunilor dintre Serbia şi Kosovo prin „mijloace diplomatice”, după atacurile care au vizat poliţia kosovară, cerând totodată ca drepturile sârbilor să fie „garantate”.
„Cerem ca părţile să facă eforturi de natură paşnică, pentru ca această situaţie să fie rezolvată prin mijloace diplomatice”, a declarat pentru jurnalişti purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov. „Cerem ca toate drepturile sârbilor să fie garantate!”, a adăugat el.
Rusia este, de altfel, un susţinător apropiat al Belgradului, cele două ţări având vechi legături istorice şi religioase.
