x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Limitele puterii militare americane, devoalate în Afganistan

0
Autor: Şerban Mihăilă 19 Iul 2021 - 07:30

În 2001, trupelor americane nu le-a luat mai mult de două luni pentru a-i debarca pe talibani de la putere în Afganistan, într-o acțiune considerată, la vremea respectivă, un succes contra unui guvern care îi acordase sprijin lui Osama bin Laden, organizatorul atentatelor comise pe teritoriul Statelor Unite. Douăzeci de ani mai târziu, americanii se retrag din cel mai lung război din istoria lor fără să-și poată proclama victoria, iar talibanii au șanse tot mai mari să recâștige puterea. Afganistanul pare să fi devenit, în schimb, cel mai sugestiv exemplu al limitelor atinse de US Army, demonstrând un aparent paradox: este posibil ca o armată să câștige bătălii și, totuși, să piardă războiul. 

 

Retragerea din Afganistan a arătat că o forță militară superioară din punctul de vedere al tehnologiei poate provoca distrugeri mult mai eficiente decât inamicul, dar nu este capabilă să aducă victoria finală. Conflictul a demonstrat că, în secolul 21, este nevoie de ceva mai mult decât de o armată ultradotată, cum este cea americană, pentru a transforma înlăturarea de la putere a unui guvern într-un succes de durată. Afganistanul a dovedit că este nevoie de înțelegerea politicilor locale, a istoriei și culturii din teritoriile ocupate, ceea ce americanii par să fi realizat mult prea târziu. SUA au subestimat faptul că prezența lor în calitate de forță de ocupație a alimentat permanent motivația de luptă a talibanilor și a limitat capacitatea guvernului de la Kabul, sprijinit de americani, de a realiza o unitate națională. Deși Osama bin Laden a fost până la urmă ucis, iar rețeaua sa teroristă a încetat să mai fie o amenințare pe plan internațional, afganii sunt în continuare angrenați în confruntări militare interne violente, iar guvernarea țării pare un haos fără sfârșit. 

Islamul și rezistența față de ocupație 

În cartea intitulată „Istoria războiului american din Afganistan”, Carter Malkasian, fost consilier al unor lideri militari de la Pentagon în Afganistan și Washington, susține că unul dintre motivele inutilității efortului SUA a fost influența Islamului și rezistența față de ocupația străină. Acești factori, precizează el, nu au fost înțeleși pe deplin de americani. „Însăși prezența americană în Afganistan a încălcat tot ce însemna identitatea afgană. A impulsionat bărbații și femeile să-și apere onoarea, religia și căminele și i-a determinat pe tineri să lupte. Această prezență i-a animat pe talibani și a șubrezit voința soldaților și a poliției afgane”, scrie Malkasian. Foarte probabil, militarii americani au ratat oportunitățile avute pentru stabilizarea Afganistanului în primii ani de după înlăturarea talibanilor, care conduceau țara încă din 1996, din postura internațională de paria. Cea mai mare întrebare care se pune însă este dacă nu cumva US Army, după succesul său inițial, a fost repartizată într-un rol greșit, acela de a conduce tranziția de la haos la stabilitate în Afganistan. Armata americană nu luptă după propriii termeni, ci prin intermediul componentelor civile. Deși liderii civili au fost acuzați că au mers prea departe cu viziunea conform căreia Afganistanul trebuie transformat într-o democrație capabilă să se apere singură, armata a preluat, la rândul ei, în cele din urmă, acest obiectiv. Afirmațiile comandanților militari despre „începerea unei noi etape” spre succesul democrației din Afganistan erau repetate atât de des, încât criticii strategiei SUA se întrebau dacă nu cumva armata se învârte într-un cerc. Karl Eikenberry, general-locotenent în rezervă și unul dintre puținii comandanți militari de rang înalt cu experiență diplomatică din Afganistan, a mărturisit că US Army s-a împotrivit inițial misiunii „cu final deschis” de a construi o națiune democratică într-o țară sărăcită și traumatizată de decenii de război civil. „Cu toate acestea, armata a început să devină entuziastă față de un asemenea obiectiv”, a recunoscut el, citat de AP. Concomitent, SUA se afundau într-o situație tot mai încâlcită, pe măsură ce urmau o strategie militară ce nu se baza pe dezbaterile politice realiste de la Washington în privința deznodământului realizabil și al costurilor acestuia. De altfel, costurile războiului au fost imense. Zeci de mii de membri ai trupelor guvernului de la Kabul, precum și de civili afgani au fost uciși. La rândul lor, SUA au pierdut peste 2.400 de militari, iar aliații, mai mult de 1.000. În același timp, SUA au pierdut sute de miliarde de dolari și chiar și după această retragere administrația Biden intenționează să mai ceară Congresului alte miliarde pentru sprijinirea soldaților afgani, inclusiv plata salariilor acestora. 

Războaie pe mai multe fronturi

Uciderea lui Bin Laden, în 2011, părea pentru americani o oportunitate de a termina conflictul din Afganistan. Șansa a fost însă ratată, iar războiul intra într-o prelungire fără sfârșit. Deși analiștii militari nu au căzut de acord asupra motivului principal al eșecului SUA în oprirea reactivării talibanilor, după înfrângerea inițială a grupării islamiste radicale, unul dintre principalii factori ce par să fi contribuit la acest lucru a fost decizia președintelui George W. Bush de a invada Irakul, în 2003. În doar câțiva ani, războiul din Irak a devenit atât de important pentru SUA, încât conflictul din Afganistan a alunecat pe plan secund. „Această decizie s-a dovedit fatală!”, susține Eikenberry. Acum, la un deceniu de la moartea lui Osama bin Laden, președintele american, Joe Biden, a hotărât că o continuare a războiului este lipsită de sens și a anunțat, în aprilie, retragerea totală a trupelor SUA. El și-a motivat decizia, precizând că așteptarea unui moment ideal pentru părăsirea teritoriului afgan a devenit o formulă consacrată pentru a nu mai pleca niciodată din această țară. Biden a adăugat că scopurile principale ale declanșării acestui război – înfrângerea Al-Qaeda și asigurarea condițiilor ca Afganistanul să nu mai fie o bază de instruire pentru teroriștii care atacă SUA – au fost atinse, nemaiexistând niciun motiv pentru a pune în primejdie viețile soldaților americani. Deși Biden a promis menținerea prezenței diplomatice americane la Kabul și forțarea unei înțelegeri de pace, riscurile retragerii US Army sunt colapsul actualului guvern afgan și reîntoarcerea la amenințările extremiste. Lideri politici și responsabili ai agențiilor de securitate de la Washington afirmă că prezența americană pe teritoriul afgan contribuia decisiv la supravegherea terorismului islamic. Chiar directorul CIA, William Burns, declara, în timpul audierilor în Comisia pentru Informaţii a Senatului, că retragerea trupelor occidentale din Afganistan generează riscuri „semnificative” în privința amplificării terorismului. Capacitatea SUA de a preveni amenințarea teroristă venită din Afganistan a beneficiat în mod clar de prezența militară americană acolo, spunea Burns, citat de AP. De îndată ce această prezență nu va mai exista, „capacitatea guvernului SUA de a colecta informații și de a acționa pentru combaterea amenințărilor se va diminua”, adăuga el.

 

„Neavând un competitor pe măsura noastră, cu o forță voluntară și un deficit de cheltuieli, am beneficiat de luxul strategic și politic de a purta un război fără sfârșit”.

Karl Eikenberry, general-locotenent în rezervă

Citeşte mai multe despre:   afganistan

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 






Mai multe titluri din categorie

Lider USR PLUS, atac la premierul Cîțu: Un premier care nu are susținere în Parlament nu are putere. Noi avem voturile din Parlament

Lider USR PLUS, atac la premierul Cîțu: Un premier care nu are susținere în Parlament nu are putere. Noi avem voturile din Parlament
Premierul Florin Cîțu este supus evaluării coaliției, față de care are o datorie, a declarat la Aleph News Ionuț Moșteanu, liderul grupului parlamentar USR PLUS. Un premier care nu are susținere în Parlament nu...

Cel puţin patru răniţi în urma unui incident armat produs în Berlin

Cel puţin patru răniţi în urma unui incident armat produs în Berlin
Cel puţin patru persoane au fost rănite în urma unui incident armat produs vineri seară în oraşul Berlin, afirmă surse din cadrul serviciilor de intervenţie. Incidentul armat a avut loc într-o parcare...

MAE: autoritățile omaneze au confirmat decesul unui cetățean român aflat la bordul "Mercer Street”

MAE: autoritățile omaneze au confirmat decesul unui cetățean român aflat la bordul "Mercer Street”
Urmare a demersurilor misiunii diplomatice, autoritățile omaneze au confirmat decesul unui cetățean român aflat la bordul navei "Mercer Street", anunță Ministerul Afacerilor Externe. Ministerul Afacerilor...

„Războiul s-a schimbat”, spune CDC, varianta Delta este la fel de infecțioasă ca varicela

„Războiul s-a schimbat”, spune CDC, varianta Delta este la fel de infecțioasă ca varicela
Războiul împotriva COVID-19 s-a schimbat, în condițiile în care varianta Delta este la fel de contagioasă ca varicela, poate fi transmisă de persoanele vaccinate și poate provoca îmbolnăviri mai grave decât tu...

Doliu în muzica românească. A murit un mare artist, dirijor, compozitor

Doliu în muzica românească. A murit un mare artist, dirijor, compozitor
Compozitorul şi dirijorul Remus Georgescu a încetat din viaţă, vineri, la vârsta de 89 de ani. Născut la Timişoara, Remus Georgescu a absolvit Conservatorul ''Ciprian Porumbescu'' din Bucureşti, dar a urmat...

ANAT vrea clarificări privind carantinarea turiștilor nevaccinați dacă prezintă test PCR negativ

ANAT vrea clarificări privind carantinarea turiștilor nevaccinați dacă prezintă test PCR negativ
Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România (ANAT) așteaptă urgent o clarificare din partea DSU și CNSU privind declarațiile din mass-media care prezintă în mod eronat faptul că turiștii...

Oficial israelian: Atacul asupra petrolierului din Marea Arabiei a fost comis de Iran, cu o dronă

Oficial israelian: Atacul asupra petrolierului din Marea Arabiei a fost comis de Iran, cu o dronă
Atacul asupra petrolierului utilizat de compania unui miliardar israelian a fost comis de Iran, cu o dronă, afirmă un oficial israelian, sub protecţia anonimatului, în contextul în care circumstanţele incidentului...

Aproape 16.000 de români au fost vaccinați în ultima zi, cei mai mulți cu prima doză

Aproape 16.000 de români au fost vaccinați în ultima zi, cei mai mulți cu prima doză
Aproape 16.000 de români au fost vaccinați în ultimele 24 de ore, a anunțat, vineri, CNCAV. Mai mult de două treimi au primit prima doză de vaccin. Potrivit CNCAV, din cei 15.863 de români vaccinați în...

Fostul primar al Iașului, Gheorghe Nichita, eliberat condiționat

Fostul primar al Iașului, Gheorghe Nichita, eliberat condiționat
Magistrații Judecătoriei Botoșani au admis, vineri, eliberarea condiționată a fostului primar al Iașului, Gheorghe Nichita, condamnat la 5 ani de închisoare, din care a executat un singur an. Decizia poate fi...

Economia zonei euro a crescut cu 2% în trimestrul al doilea din 2021

Economia zonei euro a crescut cu 2% în trimestrul al doilea din 2021
Economia zonei euro a crescut cu 2% în al doilea trimestru al acestui an, în comparație cu trimestrul precedent, în timp ce în UE creșterea este de 1,9%, anunță Eurostat. Datele sunt incomplete (creșterea...

Curțile școlilor din Sectorul 1 sunt deschise pentru elevi

Curțile școlilor din Sectorul 1 sunt deschise pentru elevi
Toți copiii și adolescenții de până la 18 ani domiciliați în Sectorul 1 sau care studiază la o unitate de învățământ de stat de pe raza acestei zone administrative vor avea acces gratuit în curțile și ter...

Cîțu și Ciolacu, sondaje pe Facebook pe tema creșterii economice

Cîțu și Ciolacu, sondaje pe Facebook pe tema creșterii economice
Premierul Florin Cîțu și liderul social-democrat Marcel Ciolacu au postat, vineri, întrebări referitoare la creșterea economice, cu răspunsuri prestabilite. Pemierul Florin Cîțu face un sondaj pe Facebook...

UPDATE Atac asupra unui petreolier în Marea Arabiei. Un marinar român a fost ucis

UPDATE Atac asupra unui petreolier în Marea Arabiei. Un marinar român a fost ucis
Un marinar român şi unul britanic au fost ucişi în atacul care a vizat petrolierul Mercer Street, în Marea Arabiei, anunţă compania care utiliza nava, Zodiac Maritime. "Cu profundă tristeţe, înţelegem că...

Denunț penal la DNA pe numele premierului și al fostei consiliere pentru abuz în serviciu

Denunț penal la DNA pe numele premierului și al fostei consiliere pentru abuz în serviciu
Comunitatea Declic a depus, vineri, un denunț la DNA pe numele premierului Florin Cîțu și al fostei consiliere de stat Mioara Costin, după apariția în spațiul public a documentului în care se cereau acțiun...

Nouă notă la Securitate dată de Băsescu: Și-a turnat un coleg că a avut relații intime cu o fată

Nouă notă la Securitate dată de Băsescu: Și-a turnat un coleg că a avut relații intime cu o fată
Traian Băsescu, sub numele conspirativ „Petrov” a semnat în 1976 o notă către Securitate, în care relata că un coleg de-al său de la Institutul de Marină, Constantin Simionescu, a avut relații intime cu o fa...
Serviciul de email marketing furnizat de