Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O listă a celor 13 torţionari ai administraţiei George W. Bush a fost difuzată ieri de site-ul american Salon.com, cuprinzând numele a 13 oficiali americani responsabili pentru recurgerea la tortură în cadrul 'războiului împotriva terorismului', informează site-ul francez Rue 89, citat de Agerpres.
Lista este interesantă pentru că, alături de nume cunoscute, ca Bush, Cheney, Rumsfeld, Tenet, apar şi nume obscure, dar necesare în toate justificările totalitare: cele ale juriştilor care redactau actele sub care erau acoperite aceste operaţiuni în numele statului de drept, precum şi cele ale psihologilor care hotărau care torturi erau acceptate şi care nu.Ordinea în care a fost întocmită lista îi aparţine lui Marcy Wheeler de la Salon.com, care subliniază că persoanele respective nu pot fi traduse în justiţie pentru moment.
În opinia sa, responsabili de torturile la care au fost supuşi deţinuţii în închisori sunt:
1. Dick Cheney, vicepreşedinte al SUA în ambele mandate ale lui George W. Bush /2001-2009/, care a decis a doua zi după atacurile din 11 septembrie 2001 că legile internaţionale nu pot împiedica SUA să practice tortura în cadrul războiului împotriva terorismului.
2. David Addington, consilier /2001-2005/ şi, apoi, şef de cabinet al lui Dick Cheney /2005-2009/, care a condus cruciada pentru a justifica faptul că atribuţiile preşedintelui SUA nu pot fi limitate de lege, nici măcar de cea care interzice tortura. El a creat un Consiliu de război, însărcinat să legalizeze tortura.
3. Alberto Gonzales, consilier juridic /2001-2005/, iar apoi ministru al justiţiei /2005-2008/, a scos prizonierii membri ai Al-Qaida din cadrul legal al Convenţiilor de la Geneva, estimând că războiul împotriva terorismului este 'o altă formă de război'.
4. James Mitchell, psiholog militar /r./, este unul dintre artizanii programului Sere /acronim pentru 'Survival, Evasion, Resistance and Escape/ al armatei americane, care a servit drept bază pentru unele metode de interogare în forţă. A supervizat personal interogarea unui membru al Al-Qaida cu metode la limita torturii şi a practicat metoda simulării înecului depăşind cadrul legal.
5. George Tenet, director al CIA /1997-2004/, care avea responsabilitatea supremă pentru programul de capturare, detenţie şi interogare a presupuşilor membri ai Al-Qaida şi trebuia să dea socoteală personal conducerii Executivului. Sub conducerea sa, programul Sere a fost inversat pentru a servi drept tehnică de interogare.
6. Condoleezza Rice, consilier pentru securitate naţională /2001-2005/, iar apoi secretar de stat /2005-2009/. Rice a aprobat /deşi susţine că doar a 'transmis aprobarea'/ primei recurgeri la tortură împotriva unui presupus membru al Al-Qaida, sauditul de origine palestiniană Ab Zubaydah /în 2002/. Această aprobare a dus la utilizarea crescută a torturii împotriva acestui deţinut.
7. John Yoo, viceministru adjunct al justiţiei /2001-2003/, a redactat primele memorandumuri care au stabilit regulile torturii, determinând puterile nelimitate ale preşedintelui în timp de război. El a redactat şi textele care garantau impunitatea pentru autorii acestor acţiuni.
8. Jay Bybee, ministru adjunct al justiţiei /2001-2003/, a dat numele său unor memorandumuri pregătite de adjunctul său, John Yoo. A fost promovat judecător după ce a semnat cele două documente dorite de Casa Albă.
9. William Haynes, consilier juridic în Departamentul Apărării /2001-2008/, a supervizat bazele legale ale tehnicilor de interogare a prizonierilor deţinuţi de armată. În particular, el servea drept intermediar între specialiştii programului Sere şi CIA. Haynes a ignorat în mod deliberat avizele provenind din interiorul Pentagonului care estimau că aceste tehnici încalcă reglementările cu privire la tortură şi tratament 'uman'.
10. Donald Rumsfeld, secretar al apărării /2001-2006/, a aprobat metodele de interogare ale militarilor în închisorile de la Abu Ghraib /Irak/, Bagram /Afganistan/ şi Guantanamo /Cuba/. Aprobarea sa a deplasat recurgerea la tortură de la CIA la armată. Un recent raport al Senatului îi atribuie responsabilitatea directă a utilizării acestor metode de interogare la Guantanamo, inclusiv recurgerea la câini şi la nuditate.
11. John Rizzo /CIA/, viceconsilier juridic /2001-2004/ şi consilier juridic al CIA /din 2004 şi în prezent/, al cărui nume apare pe numeroase documente controversate referitoare la tortură. Chiar dacă a calificat unele metode drept ineficiente, el le-a aprobat şi a recomandat CIA să ceară autorizaţia să le folosească.
12. Steven Bradbury, prim-viceministru adjunct al justiţiei /2004/şi ulterior, ministru adjunct al justiţiei /2005-2009/, a combătut un raport al inspectorului general al CIA care estima că metodele de interogare ar putea viola Convenâţia internaţională împotriva torturii. În memorandumurile sale, el considera cp aceste metode sunt 'necesare în cazurile de gravă ameninţare'.
13. George W. Bush, preşedinte al SUA, care s-a delimitat iniţial de problemele legate de tortură, mulţumindu-se - potrivit lui Cheney - să le autorizeze. Dar ulterior a devenit primul lor apărător şi avocat, în special în 2006, susţinându-le eficienţa şi necesitatea.
