Maia Sandu îi învinge detașat pe prorușii lui Dodon și Voronin în Parlament și partidul ei poate forma singur guvernul

Rezultatele preliminare ale alegerilor parlamentare din Republica Moldova, după procesarea a peste 99,58% din procesele verbale, arată că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiunea politică a președintelui Maia Sandu, a ajuns la 52,53%, cu mult peste Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS), condus de foștii șefi de stat, socialistul Igor Dodon și comunistul Vladimir Voronin, care a obținut doar 27,36 procente, dar și peste Partidul Șor, creditat cu 5,78% din voturile exprimate. Prin preluarea unei majorități confortabile în Parlament, după redistribuire, PAS poate da țării un guvern, trecând astfel, în sfârșit, la aplicarea programului de reforme promis în alegerile prezidențiale de Maia Sandu. Peste 3,2 milioane de cetățeni cu drept de vot din Republica Moldova au fost așteptați duminică la urne pentru a-și alege noul Parlament, dintr-un număr de 20 de partide politice, două blocuri electorale și un candidat independent. Lupta s-a dat însă între principalele forțe politice din țară, PAS și BECS. Fostul legislativ, dominat de socialiștii proruși și aliații lor comuniști, fusese dizolvat în aprilie, la propunerea Maiei Sandu. Încurajat de victoria la prezidențialele din 2020, PAS își dorea obținerea majorității parlamentare, într-o premieră pentru un partid de dreapta, în timp ce BECS voia să demonstreze că încă este susținut de popor.

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis, duminică seară, un mesaj de mulţumire alegătorilor moldoveni care au participat la alegerile parlamentare anticipate. Ea şi-a manifestat speranţa că acest vot va fi „sfârşitul domniei hoţilor asupra Moldovei”, arătând că, în calitate de preşedinte, îşi doreşte să lucreze alături de un guvern integru şi competent”. „Sper ca astăzi să fie finalul unei ere grele pentru Moldova, sper ca astăzi să fie sfârşitul domniei hoţilor asupra Moldovei. Provocările sunt mari, iar oamenii au nevoie de rezultate. Oamenii trebuie să simtă cât mai curând beneficiile unui Parlament curat şi ale unei guvernări care chiar se preocupă de problemele populaţiei. Energia de astăzi de la vot trebuie folosită pentru a schimba Moldova şi pentru a o transforma într-o ţară din care nu doar că nu se mai pleacă, dar în care se şi revine. Ca preşedinte, vreau să lucrez alături de un guvern integru şi competent pentru a uni societatea şi a pune interesul cetăţenilor în centrul eforturilor de guvernare”, a spus Sandu.

Alegeri cu deznodământ așteptat

Majoritatea sondajelor de opinie realizate înaintea bătăliei finale pentru Parlamentul de la Chișinău anticipau faptul că formațiunea politică de dreapta și proprezidențială PAS avea cele mai mari șanse să câștige aceste alegeri, mai ales după ce Maia Sandu, fostul lider al partidului, reușise să-l învingă pe Igor Dodon în prezidențialele din toamna trecută. BECS era creditat în aceleași sondaje cu șansa a doua. În condițiile în care pragul electoral pentru partide a fost de 5%, iar pentru blocuri electorale de 7%, șanse pentru intrarea în parlament aveau, încă de la bun început, și Blocul electoral „Renato Usatîi”, al fostului primar al oraşului Bălţi, un controversat om de afaceri, care nu-şi ascunde legăturile cu lumea interlopă din Rusia, precum şi Partidul Şor, al fostului primar al Orheiului, Ilan Şor, care reprezintă interesele populaţiei rusofone. De altfel, Ilan Şor nici nu se află pe teritoriul Republicii Moldova, fiind dat în urmărire internaţională, după ce a fost inculpat în Dosarul „Furtul miliardului” privind deturnarea a circa un miliard de dolari din sistemul bancar al republicii, între 2012 şi 2015, după cum precizează Anticorupţie.md. Noutatea acestor alegeri a fost participarea filialei Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR) din Republica Moldova, pe liste comune cu trei formaţiuni unioniste - Uniunea Salvaţi Basarabia, Partidul Popular Românesc (PPR) şi Partidului Liberal (PL). Lupta la baionetă între dreapta și stânga era anticipată, de altfel, de „Europa Liberă”, care a citat ultimele două sondaje din această campanie electorală: conform sondajului Asociaţiei Sociologilor şi Demografilor, patru partide ar fi putut intra în parlamentul de la Chişinău: PAS, cu 37,4%, Blocul electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor, cu 37,1%, aproape la egalitate cu PAS, plus Partidul Şor, cu 6,8%, şi Platforma „DA”, cu 5,4%. Barometrul Opiniei Publice, realizat la comanda Institutului pentru Politici Publice, estima că în viitorul legislativ ar fi putut intra trei formaţiuni: partidul PAS, cu peste 43% din voturi, Blocul electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor - aproape 33%, iar pe locul trei Partidul Şor, cu aproape 8%. Potrivit analiștilor politici de la Chișinău, componența viitorului parlament depindea în mare măsură atât de mobilizarea diasporei moldovene din ţările occidentale, favorabilă PAS și Maiei Sandu, cât şi de felul în care va fi „mobilizat” electoratul din Transnistria, partizan al forțelor de stânga de la Chișinău. De altfel, aproape toate secţiile de votare din străinătate deschise pentru alegerile din 11 iulie au primit câte 5.000 de buletine de vot, numărul maxim admisibil potrivit legii. În cealaltă tabără, BECS miza pe faptul că aproximativ 259.000 din cei circa 3.285.000 de cetățeni cu drept de vot au domiciliul înregistrat în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova.

Blocaj, fără majoritate

Înaintea alegerilor, numeroși analiști politici de la Chișinău erau de părere că, în premieră, se contura posibilitatea ca un partid de dreapta – PAS – să obțină suficiente voturi pentru a forma o majoritate în parlament, deschizând astfel calea aplicării concrete a programului de reforme promis în alegerile prezidențiale de Maia Sandu. Formarea unei majorități și, implicit, numirea unui guvern au fost, de altfel, principalele motive din spatele deciziei Maiei Sandu de a dizolva fostul legislativ, dominat de socialiştii proruşi şi aliaţii lor comunişti şi din Partidul Şor, în pofida obstacolelor puse de Partidul Socialist al lui Igor Dodon, care a recurs la o serie de proceduri judiciare pentru blocarea inițiativei. Din această perspectivă, obținerea unei majorități în parlament de către partidul proprezidențial era considerată de mulți observatori drept singura șansă ca PAS și Maia Sandu să numească un executiv și să treacă la schimbările promise într-o perioadă extrem de dificilă, precum cea de după pandemie, deoarece toate finanțările europene și cele din România sunt blocate în momentul de față, din cauza lipsei adoptării reformelor de către guvernările anterioare. În actuala confruntare pentru parlamentare, lupta contra corupţiei, pe care şi-a construit campania prezidenţială Maia Sandu, a fost preluată de formaţiunea sa politică, într-o demonstraţie de afiliere, dar şi într-o încercare de a atrage simpatiile electoratului celorlaltor formaţiuni, de stânga sau de dreapta, proruse sau proeuropene. PAS a promovat aceste alegeri anticipate, susținând că parlamentul anterior nu era reprezentativ pentru cetățeni, deoarece avea în rândurile sale mulți deputați transfugi sau implicați în acte de corupție. Concomitent, PAS s-a prezentat cu o strategie de campanie mult mai eficientă și cu o organizare și vizibilitate superioare, în satele și raioanele din întreaga republică. PAS și-a format acum mai multe organizații teritoriale, inclusiv în regiunile unde, în mod tradițional, obținea mai puține voturi.

Citește pe Antena3.ro

Care e cauza morții lui Silviu Prigoană. Acestuia i s-a făcut rău în timp ce mânca

Sperietoarea din Vest! Stânga, aceeași placă

De cealaltă parte, deși au format o alianță surprinzătoare la aceste alegeri, în condițiile unei rupturi istorice anterioare, socialiștii lui Dodon și comuniștii lui Voronin nu și-au schimbat retorica nici în această campanie. BECS a mizat pe cartea antieuropeană și apropierea de Rusia și a încercat să sperie electoratul de stânga că venirea la putere a dreptei duce automat la tăierea gazelor și „un nou război pe Nistru”, după cum declara însuși Dodon. Utilizat pentru divizarea societății, acest discurs contra UE și NATO s-a bazat pe mesajul xenofob „Nu dăm țara străinilor!”. În rest, blocul de stânga a recurs la aceleași știri false aruncate în spațiul public contra Maiei Sandu, precum și la promisiunile privind protecția socială din campaniile anterioare. Mai mult, Dodon a amenințat cu proteste de stradă masive în cazul unei înfrângeri în parlament, așa cum a procedat și atunci când a fost înfrânt în alegerile prezidențiale.

Dizolvarea Parlamentului

Curtea Constituţională a Republicii Moldova a avizat dizolvarea Parlamentului, deoarece membrii legislativului nu au ajuns la un acord asupra formării unui guvern. „La originea cauzei se află sesizarea depusă de dna Maia Sandu, preşedintele Republicii Moldova. În baza articolului 85 alineatele (1) şi (2) din Constituţie, autoarea sesizării solicită Curţii să constate circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului de legislatura a X-a, din cauza expirării termenului de trei luni în cadrul căruia Parlamentul trebuia să formeze Guvernul şi a expirării termenului de 45 de zile de la prima solicitare şi respingerea a două solicitări de învestitură a Guvernului”, preciza, la vremea respectivă, Curtea Constituţională.

Scrutinul de duminică a fost monitorizat de 2.442 de observatori acreditaţi de Comisia Electorală Centrală