Politicul vrea, sindicatele se opun, muncitorii urmăresc neputincioşi, dar cu speranţe. Tema adoptării unui salariu minim pentru fiecare persoană care lucrează în Germania împarte societatea germană. Pe de-o parte există temerea că agricultura germană ar putea ajunge în colaps din cauza muncitorilor sezonieri care vor trebui plătiţi cu sume de trei ori mai mari ca până acum. Pe de altă parte, tot mai mulţi politicieni şi jurnalişti germani atrag atenţia asupra metodelor sclavagiste din agricultura germană. Sindicatul muncitorilor din Germania, IG Bau, a scos la iveală un nou caz de rele tratamente la adresa angajaţilor. “În Thuringen, aproape 700 de muncitori sezonieri (căpşunari) au fost supuşi unor condiţii sub limitele umane”, informează cotidianul Neues Deutschland. Firma deţinea 600 de hectare pe care erau plantate căpşuni şi cartofi. Pe site-ul ei, firma promitea condiţii de cazare decente, asigurare medicală şi un salariu corect.
Totul pentru bani
Realitatea este că oamenii primeau mai puţin de trei euro pe ora muncită, în condiţiile în care statul german vrea să adopte tariful minim obligatoriu pe oră de 8,50 euro, începând de la 1 ianuarie 2015. Un număr de 20 de muncitori dormeau într-o cameră de zece metri pătraţi, iar pentru cei 700 de muncitori în total, existau trei unităţi sanitare, adică 230 de oameni împărţeau acelaşi WC şi duş. Mai mult, ei lucrau şi câte 12-14 ore pe zi. În momentul în care doi dintre muncitori au suferit un accident şi au fost transportaţi la spital, a ieşit la iveală şi faptul că nimeni nu era asigurat medical. În replică, firma incriminată susţine că lucrurile nu stau tocmai aşa. “Muncitorii lucrau doar 9 ore efectiv, dormeau doar 2-8 persoane într-o cameră, iar salariul încasat era între 1.000 şi 1.500 de euro. Zilnic li se reţineau câte 6 euro pentru cazare şi asigurare medicală”, a declarat reprezentantul firmei, Soren Leefers, pentru sursa citată.
Simptomatic
Cazul nu este nici pe departe singular, ci unul simptomatic pentru ceea ce se întâmplă pe câmpurile Germaniei. “Cazul din Thuringen nu este o excepţie. În special românii şi bulgarii sunt afectaţi de această situaţie. Guvernul german vrea să combată această formă de sclavie modernă prin introducerea unui salariu minim obligatoriu”, a declarat secretarul general al IG-Bau, Jorg Heinel. Sindicatele angajatorilor agricoli pun presiune pe CSU să blocheze această lege, cerând ca muncitorii sezonieri să fie scoşi de sub incidenţa ei. În replică, liderii CSU, Thommas Strobl şi Volker Kauder, au solicitat o regândire a iniţiativei legislative.
Ameninţările fermierilor
Sindicatul agricultorilor din Germania ameninţă că adoptarea salariului minim obligatoriu va avea ca urmare o creştere a preţurilor pentru produsele agricole cu 10-30%. “Avem rezerve întemeiate în ceea ce priveşte această lege. Ea va afecta grav cultivarea şi recoltarea fructelor şi legumelor. Producţia de căpşuni şi de sparanghel se va muta în străinătate”, consideră liderul sindical Joachim Rukwied. El vine cu soluţii concrete. “Pentru cei angajaţi timp de 50 de zile de lucru, scutiţi de plata contribuţiilor sociale, să se achite doar 80% din salariul minim. La cultivarea anumitor sortimente de fructe şi legume, recoltarea reprezintă 60-80% din costurile de producţie. Creşterea salariului minim cu 25% ar spori masiv şi costurile de producţie”, se plânge Rukwied, încercând să convingă cititorii că în agricultura germană chiar se plătesc 6-7 euro pe oră, când sunt nenumărate cazuri în care plata este de sub 3 euro. “În faţa unui producător din Polonia sau România, care plăteşte mult mai puţin, nu vom mai fi competitivi”, susţine liderul sindical, care a înaintat o petiţie ministrului Muncii, Andrea Nahles (SPD).
SPD, de partea muncitorilor
Ministrul Andrea Nahles a informat Frankfurter Allgemeine Zeitung că a respins petiţia înaintată de mai multe sindicate ale agricultorilor din Germania. “Nu sunt de acord cu scoaterea muncitorilor sezonieri din agricultură de sub incidenţa legii. Nu este prevăzut aşa ceva. Apoi vor veni alte ramuri ale economiei şi vor solicita acelaşi lucru”, a subliniat Nahles. Chiar şi aşa, ea a permis anumitor domenii să adopte salariul minim obligatoriu abia din 2017. Mai mult, ministerul pe care îl conduce a dat asigurări că sparanghelul german nu va dispărea din meniul restaurantelor din Germania, chiar dacă preţul său se va modifica. Preţul sparanghelului a fost relativ constant în ultimii ani: 6,43 euro în 2012, 6,47 în 2013, iar anul acesta va stagna în jurul valorii de 6,27 euro.
Românii, cei mai afectaţi?
Vicepreşedintele CSU continuă să facă presiune pe coaliţia guvernamentală. “Dacă vom impune tariful minim pe oră de 8,50 euro atunci nu vom mai avea produse autohtone pe rafturi”, susţine Strobl. “Sparanghelul nu se va scumpi, iar producţia nu se va muta în Polonia”, a comentat politicianul CDU, Karl Schiewerling. “Studenţii germani care lucrează în vacanţe nu pot fi denumiţi muncitori sezonieri. Producţia de fructe şi legume nu este pusă în pericol. Calitatea primează”, a adăugat senatorul SPD, Katja Mast. “Conform datelor de la Agenţia Muncii, anual vin 270.000 de muncitori sezonieri în Germania. Tariful orar recomandat este de 6,50 euro. Lider la exportul de muncitori sezonieri în Germania a fost foarte mult timp Polonia, însă de câţiva ani este România. Tariful minim pe oră în Polonia este de 2,21 de euro, în timp ce în România el se ridică doar la 92 de eurocenţi. Câteva săptămâni lucrate în Germania îi ajung unui muncitor român să trăiască mai multe luni în ţara sa”, opinează jurnaliştii de la Frankfurter Allgemeine Zeitung.