Mai multe trupe în Afganistan

Preşedintele SUA, Barack Obama, a anunţat trimiterea a 30.000 de trupe suplimentare în Afganistan. Luată în "numele interesului naţional vital" pentru a pune capăt războiului în 2011, decizia, "curajoasă", dar şi "riscantă", a fost urmată ieri de apelul secretarului general al NATO ca ţările aliate să urmeze acest exemplu.

Barack Obama şi-a anunţat, la prestigioasa Academie militară de la West Point, marţi seara, decizia de a trimite încă 30.000 de militari în Afganistan, pentru a combate insurgenţa intensificată a talibanilor. Tot la West Point, George W. Bush a prezentat, acum şapte ani, "doctrina Bush" împotriva teroriştilor. Desfăşurarea noilor trupe se va face în următoarele şase luni. Ritmul a surprins Pentagonul care se aştepta 12-18 luni, dar această accelerare relevă nevoia unui contraatac rapid şi puternic împotriva talibanilor. Totodată, aducerea trupelor acasă până în iulie 2011 reprezintă un calendar al retragerii mai rapid decât opţiunile anterioare. Obama a subliniat că "Afganistanul nu este pierdut", dar că ameninţarea reţelei teroriste Al Qaeda persistă şi, de aceea, mobilizarea este un "interes naţional vital". Preşedintele a adăugat că va mări cheltuielile bugetare destinate războiului cu 30 de miliarde de dolari şi a respins ferm orice analogie cu dezastrul din Vietnam. Această decizie este cea mai aşteptată şi poate cea care va avea cele mai multe consecinţe pentru mandatul lui Obama, în contextul în care războiul este din ce în ce mai nepopular în Statele Unite, la opt ani după ofensiva americană în Irak. Vicepreşedintele american, Joe Biden, a dat asigurări că suplimentarea efectivelor din Afganistan nu se va face în detrimentul Irakului, potrivit Casei Albe. Obama a lansat un avertisment preşedintelui afgan, Hamid Karzai: "Epoca cecului în alb a trecut". El a menţionat importanţa unui "parteneriat eficient" cu Pakistanul, unul dintre cele trei "elemente-cheie" ale strategiei sale militare, alături de eforturile pentru încredinţarea conducerii războiului afganilor şi trimiterea de negociatori civili. Preşedintele a cerut să "se facă faţă" teroriştilor, menţionând în special Somalia şi Yemenul. Obama le-a cerut aliaţilor să îşi intensifice şi ei prezenţa "pentru că este vorba despre un efort internaţional".

APEL LA SOLIDARITATE
La sediul NATO din Bruxelles, secretarul general al Alianţei a insistat că este nevoie de solidaritate, fiind crucial ca şi restul aliaţilor să urmeze exemplul. Anders Fogh Rasmussen a subliniat că este în joc echilibrul în interiorul NATO. El a spus că se aşteaptă ca, în 2010, contribuţia aliaţilor să ajungă la 5.000 de militari. Planul Statelor Unite a primit sprijin din partea mai multor state aliate, ca Italia sau Polonia, dar ţări ca Franţa şi Germania sunt încă rezervate. Presa americană a salutat decizia lui Obama, calificând-o drept "curajoasă". Prestigiosul Washington Post a afirmat că trimiterea de noi trupe este "în acelaşi timp dreaptă şi curajoasă", dar pentru Wall Street Journal opţiunea lui Obama este "o strategie politică şi militară potenţial de mare risc".

România şi-a exprimat disponibilitatea
Bucureştiul şi-a exprimat în principiu disponibilitatea de a participa cu oameni în plus la misiunea din Afganistan, potrivit RRA. Preşedintele Traian Băsescu a reafirmat, când s-a întâlnit cu secretarul  general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, în noiembrie, la Bruxelles, că România îşi va duce până la capăt misiunea din Afganistan şi că, dacă i se va cere, ar putea creşte contribuţia militară odată cu aliaţii săi. Preşedintele a precizat şi tipul de misiuni pentru care România  ar putea trimite mai mulţi militari în Afganistan: în mod deosebit personal necesar instruirii armatei afgane, dar şi trupe combatante. Tot preşedintele declara la 30 iunie, după şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în care s-a discutat despre forţele militare care pot fi puse la dispoziţie în anul următor pentru misiuni externe, că România va putea disloca în diferite teatre de operaţiuni 1.667 de militari, cu 400 mai puţin decât a trimis anul acesta. Forţele în "stand-by" care ar putea fi puse la dispoziţie în situaţii de criză se vor ridica la 1.411 militari, mai mult decât dublu faţă de acest an. Preşedintele a precizat în iunie că, pe teatrul de operaţiuni din Afganistan, vor fi dislocaţi 108 militari în plus faţă de cei aproximativ 1.100 aflaţi în prezent, astfel încât batalionul din provincia Zabul (sudul Afganistanului) să-şi poată îndeplini toate categoriile de misiuni primite, pentru a asigura securitatea proprie şi securitatea în aria de responsabilitate.