Este a cincea sâmbătă de proteste în această țară, la care participă mii de oameni. Pe pancarte scria că noul executiv reprezintă o "ameninţare la adresa păcii mondiale". O altă pancartă cerea "salvarea democraţiei Israelului de Netanyahu".
"Ne vom salva ţara pentru că nu vrem să trăim într-o ţară nedemocratică", a spus fostul premier Yair Lapid, care s-a aflat și el printre manifestanți.
"Dacă te uiţi în jurul tău, există o mulţime de drapele israeliene şi mulţi ani drapelul israelian a fost un simbol al dreptei, fără motiv. Suntem patrioţi şi ne dorim ca această ţară să continue să existe. Drapelele israeliene ne aparţin tuturor, nu este vorba de a fi de stânga sau de dreapta. Acest nou guvern încearcă să adopte legi care îi vor afecta pe copiii mei", a explicat Dania Shwartz, o protestatară de 44 de ani.
Guvernul Netanyahu a intrat în funcţie în luna decembrie 2022. Acesta este format din partide de dreapta, extrama-dreaptă și ultra-ortodoxe. Ministrul justiţiei Yariv Levin a anunţat, în ianuarie 2023, un proiect de reformă care introduce o clauză "derogatorie" ce permite Knesett-ului să anuleze deciziile Curții Supreme cu majoritate simplă, astlfe încât permite sporirea puterilor guvernanților asupra magistraților, ceea ce afectează democrația.
Totodată, parlamentarii au votat, în decembrie 2022, așa-numita "Legea Dery" prin care o persoană condamnată penal, dar nu la închisoare, poate rămâne la guvernare. Și Netanyahu este acuzat de mulți ani de corupție, în mai multe dosare. Însă în Israel permierul nu are imunitate dar nici nu trebuie să demisioneze pe durata procesului.