Marcel Kramer, şeful South Stream

Marcel Kramer, care tocmai părăseşte şefia Gasunie, va conduce eforturile gigantului energetic rus Gazprom de realizare a gazoductului South Stream care va alimenta Europa, trecând prin sud-estul continentului, a relatat Moscow Times luni.

Numirea a fost anunţată, în cadrul unei conferinţe de presă, la Moscova, de şeful Gazprom, Alexei Miller. Kramer va prelua oficial noua funcţie la 1 octombrie, după ce va demisiona de la Gasunie la sfârşitul lunii august, când va împlini vârsta de 60 de ani. Kramer a venit la Gasunie în 2003, după 12 ani petrecuţi la Statoil (Norvegia) şi în alte funcţii internaţionale. Sub conducerea sa, Gasunie a construit o importantă conductă în Marea Britanie, BBL, şi a devenit acţionar la Nord Stream, fiind membru în "board".

Miller a indicat că traseul South Stream ar putea fi schimbat pentru a exclude Bulgaria, care a dezamăgit Rusia prin tergiversarea altor proiecte energetice, cum ar fi construcţia unei conducte petroliere şi a unui reactor energetic nuclear. În loc de a ieşi la suprafaţă în dreptul portului bulgăresc Varna, gazoductul va trece prin România pentru a ajunge în Serbia, a spus Miller. El a precizat că Gazprom şi partenerii vor realiza studiul de fezabilitate în cel mult trei luni, adăugând că România a oferit o largă cooperare în domeniul energetic. Şi compania ucraineană Naftogaz ar putea fi implicată în proiectul South Stream dacă va fuziona cu Gazprom, a sugerat Miller.

Moscow News mai arată, citând specialişti în domeniu, că proiectul gazoductului South Stream care va trece pe sub
Marea Neagră va fi prea scump pentru a se putea recupera investiţia. South Stream va costa 28 miliarde de dolari şi va intra în funcţiune în 2015.

Publicaţia rusă aminteşte că, anterior, Gazprom l-a angajat pe fostul cancelar german, social-democratul Gerhard Schroeder, la conducerea altui gazoduct, Nord Stream. Construcţia acestui proiect din Marea Baltică a început în aprilie, după amânări şi proteste din partea unor ţări nemulţumite de traseul conductei. Ambele gazoducte sunt concepute pentru a diversifica rutele de transport, evitând ţări de tranzit nesigure, mai ales Belarus şi Ucraina.