După modelul brevetat cu succes în SUA de către Donald Trump, Marine Le Pen s-a năpustit asupra sistemului francez de Justiție și a denunțat „o inculpare revoltătoare, scandaloasă”, într-un „proces politic” inventat.
Lidera partidului „Adunarea Națională” (RN), în vârstă de 56 de ani, care conduce în sondajele pentru votul la președinție din 2027, acuză procurorii că urmăresc „lichidarea sa politică”.
Procurorii cer judecătorilor ca, dacă Marine Le Pen este condamnată, să îi interzică acesteia, cu efect imediat, ocuparea unei funcții publice, chiar și în cazul în care lidera RN ar face apel.
Solicitarea, susține ea, este „complet disproporționată”, în comparație cu alte cazuri.
Cu toate acestea, de la adoptarea legii antifraudă „Sapin II”, în 2016, un număr tot mai mare de politicieni condamnați pentru corupție au primit astfel de interdicții, ceea ce explică îngrijorarea crescândă a politicienei extremiste, pe măsură ce se apropie verdictul din 31 martie.
„Aceste precedente arată că judecătorii nu sunt inhibați în niciun fel. Același lucru i se poate întâmpla și ei.”, anticipa recent un avocat, care a reprezentat mai mulți politicieni aflați în aceeași situație.
Le Pen, formațiunea sa politică, precum și aproximativ 24 de funcționari și angajați ai RN sunt acuzați că au deturnat peste trei milioane de euro din fonduri europene pentru a plăti personalul din Franța, care lucra pentru partid.
În acest context, cererea procurorilor Louise Neyton și Nicolas Barret în vederea obținerii unei interdicții imediate de cinci ani pentru Le Pen, prin așa-numita măsură de „executare provizorie”, a electrizat viața politică franceză.
De obicei, în Franța, pedepsele pentru infracțiuni care nu sunt grave sau pentru cele comise de infractori la prima abatere nu sunt aplicate, până când procesul de apel nu își urmează cursul. Cu toate acestea, dacă judecătorii decid „executarea provizorie”, sentința începe să fie aplicată imediat. Firește, judecătorii pot adopta, modifica sau respinge cererea procurorilor.
La cererea unui consilier local din Mayotte, exclus din funcția publică timp de cinci ani, Curtea Constituțională a Franței analizează în prezent legalitatea „executării provizorii”, în caz de ineligibilitate.
O primă audiere ar fi trebuit să aibă loc ieri, urmând ca o decizie finală să fie luată înainte de 3 aprilie. O decizie favorabilă ar însemna, automat, că Le Pen are puține șanse să fie exclusă.
Cu toate acestea, dacă va fi condamnată și primește o interdicție de „executare provizorie” de cinci ani, singurele sale speranțe de a candida se vor baza pe anularea condamnării și a sentinței, înainte de 2027.
Neyton și Barret precizează că au solicitat o „executare provizorie” contra lui Le Pen și a coinculpaților săi, din cauza eforturilor repetate ale acestora de a câștiga timp, într-o anchetă care se prelungește de aproape un deceniu. O interdicție imediată ar preveni repetarea infracțiunilor, susțin procurorii.
Exces de putere?
Demersul lor a dus la acuzații de exces de putere judiciară din partea aliaților Marinei Le Pen, precum și la critici din partea unor politicieni importanți, inclusiv a premierului Francois Bayrou și a ministrului Justiției, Gerald Darmanin.
Concomitent, procurorii și un judecător au primit amenințări cu moartea, într-un nou episod al fricțiunilor tot mai mari, la nivel mondial, pe tema eforturilor Justiției de a supraveghea viața politică.
Recent, spre exemplu, instanța supremă din România i-a interzis liderului de extremă-dreapta Călin Georgescu să candideze la președinție, într-o decizie care a atras critici din partea echipei lui Trump.
„Sapin II” a urmărit să alinieze normele anticorupție ale Franței la cele europene și să corecteze o percepție larg răspândită asupra impunității clasei politice franceze. Legea a făcut din ineligibilitate o pedeapsă automată pentru toți politicienii condamnați pentru corupție.
Ineligibilitatea nu este limitată la corupție și se aplică și pentru alte infracțiuni, inclusiv a celor sexuale, a fraudei și terorismului. În 2023, peste 16.000 de persoane au fost declarate neeligibile, în creștere cu aproape 1.000% din 2019, potrivit datelor furnizate de către Ministerul francez al Justiției.
O serie de politicieni francezi excluși din funcție remarcă faptul că procurorii cer tot mai des sentințe de ineligibilitate cu „executare provizorie”, judecătorii conformându-se deseori acestor solicitări.
Confruntări – la orizont
Numeroși observatori care au urmărit procesul lui Le Pen sunt de părere că, dacă aceasta va fi condamnată, judecătorii se vor strădui să găsească un echilibru între a demonstra că legea este aceeași pentru toată lumea, evitând, în același timp, acuzațiile de amestec politic.
Oricum, foarte probabil, indiferent de decizia pe care o vor lua, judecătorii vor fi criticați cu vehemență.
În același context, alte voci de la Paris consideră că parlamentarii francezi și-au marcat un imens autogol prin adoptarea „Sapin II”, oferindu-le judecătorilor instrumentele necesare „pentru a încălca în mod decisiv puterea executivă”.
De ani de zile, RN încearcă să își curețe imaginea, prin eliminarea elementelor antisemite și rasiste, scoțând în evidență, în același timp, buna sa credință instituțională.
Din această perspectivă, dacă Le Pen va fi exclusă, ar putea începe o „eră trumpistă” de confruntare între RN - cel mai mare partid din parlament - și instituțiile Franței.


