Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Biserica Catolică, aflată într-o situaţie inedită după prima renunţare la funcţie a unui Papă în ultimele şapte secole, va alege săptămâna aceasta un Suveran Pontif care va trebui să fie capabil să facă faţă multor provocări: laicizarea societăţii, persecutarea creştinilor şi scandalurile interne.
Un Conclav de două, patru zile, maximum
Cu excepţia unei surprize, Conclavul care începe marţi ar urma să fie scurt - două sau patru zile maximum -, a anticipat părintele Federico Lombardi, purtătorul de cuvânt al Vaticanului, în faţa a circa 5.000 de membri ai mass-media acreditaţi, care aşteaptă faimosul fum alb.
Alegerea celui de 266-lea Suveran Pontif va pune capăt unei luni pline de evenimente, începute la 11 februarie cu anunţul-surpriză al lui Benedict al XVI-lea că se va retrage, la 85 de ani.
De la italianul Angelo Scola, la canadianul Marc Ouellet, de la brazilianul Odilo Scherer, la austriacul Joseph Schonborn şi ungarul Peter Erdo, cei doi americani Timothy Dolan şi Sean O'Malley, principalele personalităţi ale căror nume au circulat în ultimele zile au câte ceva din personalitatea mentorilor lor: îşi doresc “purificarea” Bisericii, dar nu sunt cu nimic revoluţionari, nici chiar reformişti fundamental, comentează AFP.
Profiluri asemănătoare
“Papabilii” au profiluri asemănătoare: sunt conservatori, mai doritori să împiedice diluarea credinţei decât să se angajeze în reformele pe care lumea le-ar dori în materie de moravuri.
Ziarele din Italia publică luni scurte biografii ale principalilor cardinali "papabili", ale căror nume revin cu regularitate în discuţie atunci când este vorba de succesorul lui Benedict al XVI-lea, care va fi ales de Conclavul care va începe la Vatican. Purtătorul de cuvânt al Vaticanului a evidenţiat, cu umor, "frumuseţea evenimentului” reprezentat de fumul alb care anunţă alegerea unui nou Papă, spunând că acesta este "mult mai interesant decât un ceas elveţian sau un SMS”.
Celebrul fum alb. Sau negru?
Conform tradiţiei, alegerea unui Papă este anunţată printr-un fum alb care se ridică din coşul Capelei Sixtine, unde sunt adunaţi cardinalii electori. Dacă aceştia nu au ales încă nici un prelat, fumul este negru, de la un produs fumigen care se adaugă la fumul produs de arderea buletinelor de vot.
Această distincţie foarte poetică poate cauza probleme, multiplele nuanţe de gri lăsându-i uneori pe observatori nedumeriţi...Cu atât mai mult cu cât fumul va ieşi pe coş în jurul orei locale 19:00 (18:00 GMT), în plin amurg în această perioadă a anului.
Federico Lombardi a recunoscut că există un anumit suspans. El a amintit că, la alegerea Papei Benedict al XVI-lea în anul 2005, fumul nu a fost perfect alb de la început şi clopotele care trebuia să bată pentru a anunţa rezultatul au rămas tăcute descurajator timp de câteva minute. “Dar aceasta este frumuseţea evenimentului. Este nevoie de câteva minute, există suspans, fiecare încearcă să înţeleagă, ne uităm la clopotele care încep să se legene. Este mult mai interesant decât un ceas elveţian", a spus părintele Lombardi.
“Dar atunci poate fi un SMS sau un e-mail care să confirme?”, au insistat jurnaliştii acreditaţi. "Sper că nu", a replicat purtătorul de cuvânt. "Vreau ca acest moment să fie trăit astfel”, a spus el, aplaudat de jurnalişti.
5.000 de jurnalişti acreditaţi
Peste 5.000 de jurnalişti din întreaga lume au fost acreditaţi pentru a urmări pregătirile şi desfăşurarea celui mai faimos scrutin din lume.
Piaţa Sfântul Petru pare un imens platou de filmare, unde se montează schele şi studiouri de televiziune, se întind cabluri, au apărut antene şi sute de microfoane. Toate televiziunile transmit în direct, 24 de ore din 24, iar circulaţia este dificilă în zona bazilicii Sfântul Petru.
Preţurile chiriilor, în interiorul zidurilor Vaticanului, s-au dublat şi au trecut de la 1.000 la peste 2.000 de euro pe săptămână, pentru un apartament de 45 de metri pătraţi. Toate acoperişurile caselor din principalul cartier de la Vatican, Borgo Pio, sunt pline de antene de televiziune şi de studiouri improvizate.
Un francez face anunţul
Cardinalii electori, cu vârste sub 80 de ani, se vor închide, în mare secret, în Capela Sixtină, marţi după-amiază, în jurul orei locale 16:30, şi vor vota pentru prima oară marţi seară, la ora locală 19:00.
Un francez, cardinalul Jean-Louis Tauran, va avea onoarea de a anunţa în latină, cu celebra formulă “Habemus papam!”, numele noului Papă.
În lupta pentru Vatican, europenii l-ar dori învingător pe cardinalul italian Angelo Scola. Dar să vedem care este lista cardinalilor cu şanse, aşa cum a fost ea prezentată de presa italiană:
Marc Ouellet (68 de ani): Canadian, un apropiat al lui Benedict al XVI-lea, este considerat "cel mai papabil dintre outsideri" de către cotidianul milanez Corriere della Sera. Intransigent, calm, timid, poliglot, bun cunoscător al realităţii din America Latină, el este de părere că trebuie să abandonăm resemnarea faţă de secularizarea care ne invadează. Are ca atu faptul că este foarte cunoscut la nivel internaţional.
Angelo Scola (71 de ani): Cel mai "papabil" dintre cei 28 de cardinali italieni, actualul arhiepiscop de Milano provine dintr-o familie modestă, scrie cotidianul La Repubblica. Este pasionat de politică şi de probleme sociale, fiind iniţiatorul, pe când era patriarh al Veneţiei (2002-2011), al unui think tank de dialog cu islamul, numit "Oasis". Este apreciat în Italia şi pentru că are un restaurant low cost pentru turişti. Angelo Scola este un apropiat al mişcării Comuniune şi Eliberare (Comunione e Liberazione), foarte influentă în Italia, îndeosebi în viaţa politică.
Odilo Pedro Scherer (63 de ani): Brazilian, în fruntea celei de-a treia arhidioceze din lume ca mărime, cu şase milioane de catolici, arhiepiscopul de Sao Paulo este “papabilul” din America Latină cel mai des menţionat, scrie cotidianul La Stampa. Susţinut de Curia romană, este candidatul sudamerican cel mai solid.
Peter Erdo (61 de ani): Arhiepiscopul de Budapesta este unul dintre cei mai tineri cardinali. Preşedinte al Conferinţei episcopale ungare şi preşedinte al Consiliului Conferinţelor Episcopale din Europa (CCEE), Erdo a reflectat în mod deosebit asupra secularizării Europei şi a făcut apel la solidaritate între creştini. Peter Erdo este în prezent unul dintre principalii apostoli ai noii evanghelizări. Vorbeşte şapte limbi, este respectat de toţi cardinalii europeni şi este considerat un conservator. Dată fiind localizarea sa, în Ungaria, unde Estul întâlneşte Vestul, nu este o surpriză faptul că Erdo este un lider catolic cu relaţii cu Bisericile ortodoxe, lucru văzut de mulţi cardinali drept o prioritate ecumenică. El are intrare şi la liderii evrei, fiind criticat recent de forţele de extremă-dreapta din Ungaria pentru că ar fi luat masa într-un restaurant evreiesc din Budapesta. De notat că bunicii săi au fost secui din Transilvania, stabiliţi în Ungaria după Primul Război Mondial. Originea secuiască este motivul pentru care la ridicarea sa la rangul de cardinal al Bisericii Romano-Catolice, a adoptat în stema sa de cardinal simbolurile heraldice ale Tinutului Secuiesc: soarele și luna în câmp albastru.
Mauro Piacenza (68 de ani): Italian, cu tendinţă spre tradiţionalism, este un bun cunoscător al angrenajelor Curiei. A preluat recent supervizarea formării preoţilor, competenţă ce revenea până atunci Congregaţiei pentru Educaţia Catolică. Acest fapt îi întăreşte puterea în fruntea unui organism-cheie pentru viitorul Bisericii Catolice. Foarte apropiat de Benedict al XVI-lea, prefectul Congregaţiei pentru Cler, jurist de formaţie, s-a făcut cunoscut prin luările sale de poziţie asupra preoţiei.
Gianfranco Ravasi (70 de ani): Italian, preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Cultură, Ravasi este ceea ce s-ar putea numi "un om al limbajului". Biblist şi ebraist de renume mondial, care a scris peste 50 de cărţi, este, de asemenea, un star al micului ecran. În Italia, marele public îl cunoaşte datorită intervenţiilor sale într-un mare număr de emisiuni religioase. Om cu o largă deschidere, a propovăduit dialogul între etica laică şi morala religioasă.
Robert Sarah (67 de ani): Din Guineea, a fost cel mai tânăr episcop din lume (în 1979, la vârsta de 34 de ani); este un susţinător al libertăţii şi al drepturilor omului. Arhiepiscop de Conakry (Guineea) până în octombrie 2001, Robert Sarah a fost chemat la Roma de Papa Ioan Paul al II-lea pentru a deveni secretarul Congregaţiei pentru evanghelizarea popoarelor. Robert Sarah cunoaşte în mod special situaţiile de criză, fiind de altfel numit episcop într-un context extrem de agitat.
Luis Antonio Tagle (55 de ani): Intelectual umil şi sensibil, Tagle este la confluenţa mai multor culturi: asiatică şi americană, dar şi europeană. El este al şaptelea cardinal filipinez din istoria Bisericii Catolice.
Timothy Dolan (62 de ani): Toţi cei care îl cunosc, susţin că arhiepiscopul de New York “este tipul jovial prin excelenţă, capabil să facă mustrări cu amabilitate", scrie cotidianul Corriere della Sera. Extrem de confortabil cu mass-media, el deţine un cont de Twitter, urmărit de aproape 80.000 de abonaţi.
Sean Patrick O'Malley (68 de ani): Originar din Ohio, actualul arhiepiscop din Boston, este şi el un poliglot. A studiat spaniola, greaca, germana, ebraica şi a descoperit teatrul. Deosebit de şocat de scandalul abuzurilor sexuale din Biserică, O'Malley a declarat că vrea să aplice o politică de toleranţă zero. Astfel, el a instituit una dintre primele politici de reacţie la abuzurile sexuale din Biserică şi de ajutor acordat victimelor, făcând apel la activişti sociali din afara Bisericii şi la comitete de examinare independente, alcătuite din profesionişti din domeniul sănătăţii mintale şi experţi juridici. Trăieşte într-un apartament modest, deoarece a vândut toate bunurile diocezei sale pentru a plăti datoriile diocezei în urma scandalurilor legate de pedofilie. Un exemplu extraordinar pentru toţi preoţii.
Oswald Gracias (68 de ani): Jurist fin, canonist de renume internaţional, arhiepiscopul de Bombay este şi preşedintele Conferinţei episcopilor din India şi secretar general al Federaţiei Conferinţelor Episcopale din Asia. Bun comunicator, a fost numit în 2011 membru al Consiliului Pontifical pentru Comunicaţii Sociale. În India, într-un context religios deosebit de tensionat din cauza persecuţiilor comise de extremişti hinduşi împotriva creştinilor, Gracias este implicat în dialogul interreligios şi îl cunoaşte personal pe Dalai-Lama.
Giuseppe Betori (65 de ani): Italian, ahiepiscop de Florenţa, este considerat foarte apropiat de tinerii catolici italieni.
John Onaiyekan (68 de ani): Arhiepiscopul de Abuja, în Nigeria, Onaiyekan este un om care impune respect. Nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace în 2012, a fost distins cu premiul Christi şi a devenit cardinal în acelaşi an. Cunoscut pe scena internaţională, este implicat în dialogul interreligios şi intercultural. Expert în dialogul islamo-creştin.
Oscar Andres Rodriguez Maradiaga (70 de ani): Prefigurat drept posibil Papă după Ioan Paul al II-lea, Maradiaga, arhiepiscopul de Tegucigalpa în Honduras, ar fi obţinut câteva voturi la ultimul Conclav din 2005. Este foarte apreciat de mass-media din Italia. Poliglot, el vorbeşte şase limbi. Este şi muzician, pianist (a făcut chiar parte dintr-o orchestră) şi saxofonist. Este de asemenea doctor în teologie, filosofie şi psihologie clinică. Ales în fruntea ''Caritas International'' în 2007, s-a remarcat prin diplomaţia şi curajul său. Apărător înverşunat al drepturilor omului, s-a impus ca apărător al cauzei femeilor în Honduras. Clasic în planul doctrinei romane, ar putea întreprinde reforme structurale, pe care le-a cerut în repetate rânduri.
Albert Malcolm Ranjith Patabedige Don (65 de ani): Arhiepiscop de Colombo, în Sri Lanka, a studiat la Roma, a lucrat în cadrul Curiei, a fost nunţiu apostolic în Indonezia şi în Timorul de Est.
Leonardo Sandri (69 de ani): Argentinian, născut la Buenos Aires, ar putea fi susţinut de cardinalii din America Latină, dar nu şi de cardinalii din SUA. Cunoaşte foarte bine Curia romană şi ar putea fi "un candidat de compromis" între susţinătorii Curiei şi restul lumii, potrivit Corriere della Sera.
Jose Francisco Robles Ortega (64 de ani): Mexican, este susţinut de toţi cardinalii din America Latină. Este unul dintre cardinalii cei mai respectaţi şi iubiţi.
Donald William Wuerl (72 de ani): Arhiepiscop de Washington, este cardinalul american considerat cel mai puţin "yankee” de presa italiană, lucru care "îi linişteşte pe europeni", potrivit La Repubblica. A studiat la Roma şi cunoaşte Curia, unde a lucrat timp de 10 ani.
Peter Kodwo Appiah Turkson (64 de ani): Cardinal din Ghana, este considerat cel mai "papabil" dintre africani. "Va putea deveni primul Papă de culoare din istoria Bisericii Catolice?", se întreabă Mapamondul.
Click pentru a mări imaginea. Prin amabilitatea Arhidiecezei mitropolitane de București
Conclavul: orarul estimat al primelor zile
În cadrul conferinţei de presă de sâmbătă, 9 martie 2013, Pr. Federico Lombardi SJ a dat publicităţii orarul aproximativ al ceremoniilor şi lucrărilor din primele zile ale apropiatului Conclav. Orele sunt după ora României.
Marţi, 12 martie 2013
16.45 – Deplasarea din Domus Sanctae Marthae la Capela Paulină
17.30 – Procesiunea din Capela Paulină până în Capela Sixtină
18.45 – Depunerea jurământului şi proclamarea “Extra omnes!”
Meditaţia Cardinalului Prospero Grech, OSA
Posibil prima rundă de vot
20.15 – Vesperele
20.30 – Cardinalii se întorc în Domus Sanctae Marthae
Miercuri, 13 martie 2013
07.30 – Micul dejun servit la Domus Sanctae Marthae (până la 7:30)
08.45 – Deplasarea din Domus Sanctae Marthae la Capela Paulină
09.15 – Sfânta Liturghie
10.30 – Ora Medie în Capela Sixtină
Rundă (runde) de vot
13.30 – Cardinalii se reîntorc în Domus Sanctae Marthae
14.00 – Prânzul
17.00 – Cardinalii se întorc în Capela Sixtină
Rundă (runde) de vot
20.15 – Vesperele
20.30 – Cardinalii se întorc în Domus Sanctae Marthae
Zilnic – mai puţin în prima zi de Conclav – sunt prevăzute patru runde de vot. Fumul care indică dacă a fost ales sau nu un nou Papă, produs de arderea buletinelor de vot, trebuie aşteptat în jurul orei 13, după cele două runde de vot de dimineaţă, respectiv în jurul orei 20, după cele două runde de vot de după-amiază, doar dacă după prima dintre cele două runde nu a fost ales Papa. (Magda Marincovici)
Conclavul de-a lungul timpului …
■ la Conclavul din 1740, când a fost ales Papa Benedict al XIV-lea au participat 51 de electori, dintre care 4 murit în timpul conclavului;
■ primul conclav care s-a ţinut în afara Romei a fost cel din anii 1799-1800, la Veneţia;
■ cel mai scurt conclav a fost cel din 1939, când a fost ales Papa Pius al XII-lea, și a durat două zile (1-2 martie);
■ cel mai lung conclav din istoria modernă a fost cel din 1740, și a durat 181 de zile (18 februarie – 17 august);
■ în 1914 și apoi și în 1922, doi electori americani și un canadian au rămas pe din afara conclavului, sosind prea târziu, după începerea conclavului, când uşile erau închise. După conclavul din 1922 s-a stabilit regula de a aștepta 15 zile după instaurarea vacanţei Scaunului Apostolic, pentru a le permite electorilor să ajungă la timp la Roma pentru conclav;
■ conclavul din 1978 care l-a ales pe Papa Ioan Paul I a fost primul în care au votat numai electorii cu vârsta sub 80 ani (în 1978 a mai fost un conclav, după moartea lui Ioan Paul I, în care a fost ales Ioan Paul al II-lea);
■ conclavul din 2013 este al 75-lea din istoria Bisericii în care electorii sunt izolaţi de restul lumii, pentru a-l alege pe papă;
■ în timpul celui de-al II-lea Război Mondial, Papa Pius al XII-lea a semnat un document prin care informa Colegiul Cardinalilor că, în cazul în care ar fi luat prizonier, să nu mai fie considerat papă, iar cardinalii să reunească conclavul pentru alegerea unui alt papă;
■ votul secret, exprimat în scris, a fost introdus de Papa Grigore al XV-lea, în secolul al XVII-lea. (Magda Marincovici)
Dicţionar
■ Bereta de cardinal: beretă patrulateră roşie purpurie, lipsită de moţ, care identifică demnitatea de cardinal. Privilegiul a fost acordat de papa Pius al IV-lea în 1564. Datorită caracterului sacru şi spiritual al înaltei funcţii de cardinal şi în spiritul Conciliului al II-lea din Vatican, Sfântul Părinte este cel care impune bereta în timpul consistoriului public: până în 1969, şefii de stat din Italia, Franţa, Spania şi Portugalia aveau privilegiul de a o impune ei noului cardinal după consistoriu.
■ Camerleng (Conducător al Camerei Apostolice): cardinalul care se află în fruntea Camerei Apostolice. Numit de Pontif mereu dintre membrii Colegiului Cardinalilor, în timpul Scaunului Apostolic Vacant desfăşoară funcţii de tip logistic-operativ referitoare la conducerea administrativă provizorie a Bisericii; îngrijirea administrării bunurilor şi drepturilor temporale ale Sfântului Scaun; pune sigiliile la apartamentul privat al Pontifului Roman; ia în posesie Palatul Apostolic Vatican, Palatul din Lateran şi Palatul Apostolic de la Castel Gandolfo; nu decade din funcţiile sale prin moartea, sau, ca în acest Scaun vacant, prin renunţarea Suveranului Pontif.
■ Conclav: se înţelege în materie canonică locul închis în care cardinalii electori se reunesc pentru a-l alege pe noul papă.
■ Decanul Colegiului Cardinalilor: este Cardinalul primus inter pares (întâiul între egali) al Colegiului Cardinalilor pe care-l convoacă şi-l prezidează. În timpul vacanţei Scaunului Apostolic, în care conducerea Bisericii revine Colegiului Cardinalilor, desfăşoară funcţii de coordonare: îi convoacă pe cardinali pentru conclav, prezidează alegerea papei, îl întreabă pe noul ales dacă vrea să accepte alegerea şi ce nume îşi ia. La conclavul care începe la 12 martie 2013 nu participă nici cardinalul decan (Angelo Sodano), nici sub-decanul Colegiului Cardinalilor (Roger Etchegaray), întrucât au vârsta de peste 80 de ani. În acest caz, funcţiile decanului Colegiului Cardinalilor în timpul alegerii papei în Capela Sixtină vor fi exercitate de primul dintre cardinalii episcopi, în ordinea de precedenţei, adică de card. Giovanni Battista Re.
■ Emblema pontificală: în heraldică, este constituită tradiţional din două chei aşezate în cruce, deasupra cărora se află tiara papală (cele trei coroane). Papa Benedict al XVI-lea a înlocuit în stema sa tiara cu mitra episcopală cu trei fâşii aurite în amintirea celor trei coroane ale tiarei papale. Pe timp de sede vacante, tiara este înlocuită cu un pavilion (v. imagine).
■ Eminenţă: titlul onorific ce revine numai cardinalilor Sfintei Biserici Romane.
■ Fumul: alb sau negru, iese din hornul care este montat pe acoperişul Capelei Sixtine cu ocazia Conclavului. Fumul alb este semnul că papa a fost ales; cel negru este semnul că încă nu a fost ales papa. Culoarea albă se obține din arderea buletinelor de vot împreună cu paie ude şi/sau substanţe chimice. Fumul negru se obține prin arderea buletinelor de vot, la care se adaugă substanţe chimice. La conclavul din acest an, fumul alb va fi însoţit de sunetul clopotelor Bazilicii Sfântul Petru.
■ Habemus Papam: este exclamaţia solemnă adresată de cardinalul protodiacon, de la loja Bazilicii Sfântul Petru, după alegerea noului papă. Prin aceasta, noul papă este prezentat mulţimii care aşteaptă în Piaţa Sfântul Petru. Iată textul anunțului: “Annuntio vobis gaudium magnum: habemus Papam! Eminentissimum ac reverendissimum dominum, dominum (numele cardinalului ales în latineşte la acuzativ), Sanctae Romanae Ecclesiae Cardinalem (prenumele netradus în latineşte), qui sibi nomen imposuit (numele pontifical în latineşte la genitiv cu eventuala progresie numerică)”. În traducere: “Vă anunţ o mare bucurie: avem Papă! Pe preaeminentul şi preasfinţitul Domn, Domnul (numele), Cardinal (prenume) al Sfintei Biserici Romane, care şi-a luat numele de (numele ales)”.
■ Inelul Pescarului: se numeşte aşa pentru că pe inel este reprezentat sfântul Petru în timp ce pescuieşte. Este sigiliul folosit de papa în scrisorile pontificale şi în alte documente. Primul papă care a folosit inelul pescarului ca sigiliu a fost Clement al IV-lea, la 7 martie 1265, într-o scrisoare. Inelul Pescarului este distrus sau deteriorat (ca în cazul inelului lui Benedict al XVI-lea, care a fost zgâriat) într-una dintre congregaţiile generale din perioada de vacanţă a Scaunului Apostolic.
■ Jurământ: La conclavul din 2013, îl depune cardinalul Re, în numele tuturor cardinalilor electori. Iată formula: “Noi toţi şi fiecare cardinal elector prezent în această alegere a Suveranului Pontif promitem, ne obligăm şi jurăm să respectăm cu fidelitate şi cu scrupulozitate toate prescrierile conţinute în Constituţia apostolică a Suveranului Pontif. De asemenea, promitem, ne obligăm şi jurăm că oricare dintre noi care, prin orânduire divină, este ales Pontif Roman, se va angaja să desfăşoare cu fidelitate munus Petrinum de Păstor al Bisericii universale şi nu va înceta să afirme şi să apere cu vitejie drepturile spirituale şi pământeşti, precum şi libertatea Sfântului Scaun. Promitem şi jurăm, mai ales, să respectăm cu fidelitate maximă şi faţă de toţi, atât clerici cât şi laici, secretul despre tot ceea ce se referă în orice mod la alegerea Pontifului Roman şi despre ceea ce se întâmplă în spaţiul unde are loc alegerea, cu referire directă sau indirectă la scrutin; să nu încălcăm în niciun mod acest secret atât în timpul cât şi după alegerea noului Pontif, afară de cazul în care acest lucru este autorizat în mod explicit de către acelaşi Pontif; să nu sprijinim nicio interferenţă, opoziţie sau orice formă de intervenţie, prin care autorităţi seculare de orice ordin şi grad, sau orice grup de persoane ori indivizi ar vrea să se amestece în alegerea Pontifului Roman". După aceea, în procesiune, fiecare cardinal va recita următoarea formulă: "şi eu (numele) Cardinal (prenumele) promit, mă oblig şi jur; aşa să mă ajute Dumnezeu şi aceste Sfinte Evanghelii pe care le ating cu mâna mea".
■ Camera Lacrimilor: Este sacristia Capelei Sixtine. În ea se retrage nou-alesul Papă, într-un moment de reculegere, după care urmează îmbrăcarea cu veşmintele pontificale, înainte de a se arăta de la Loja Binecuvântărilor (balconul Bazilicii Sf. Petru).
■ Motu Proprio: este un document papal care are valoare de lege.
■ Casa Sfânta Marta: astăzi "Domus Sanctae Marthae" din Vatican, este locul unde vor fi cazaţi cardinalii electori. Înfiinţată în 1884 de Papa Leon al XIII-lea, iniţial ca lazaret pentru cei bolnavi de holeră, a asumat ulterior rolul de pensionat pentru pelerini şi apoi după Pactele Laterane a devenit pensionat pentru prelaţii şi oficialii din dicasterele vaticane. După o restructurare profundă care a dus la dărâmarea vechiului edificiu, astăzi Sfânta Marta este o rezidenţă modernă folosită în mod normal de Curia Romană, de cardinalii şi episcopii aflaţi în trecere pentru Sinoade sau Consistorii, şi ca în acest caz, pentru a da o primire potrivită electorilor din conclav. Îl va găzdui pe noul Suveran Pontif în perioada în care sunt realizate lucrările de amenajare la Apartamentul papal din Palatul apostolic.
■ Papa: din grecescul papas sau pappas, înseamnă părinte. Titlul rezervat astăzi în Biserica Catolică Romană numai Suveranului Pontif, ca părinte al tuturor credincioşilor.
■ Quorum: Pentru alegerea Papei, validă din punct de vedere canonic, este nevoie de “cel puţin două treimi din voturi, calculate pe baza electorilor prezenţi şi votanţi” (Motu Proprio Normas nonnullas, Benedict al XVI-lea). În cazul de faţă, 2/3 înseamnă minim 77 de voturi.
■ Renunţare: Codul de Drept Canonic prevede în mod explicit că un Papă poate să renunţe la mandatul său. Paragraful 2 al canonului 332 afirmă astfel: “Dacă se întâmplă ca Pontiful Roman să renunţe la funcţia sa, pentru validitate este necesar ca renunţarea să fie făcută în mod liber şi manifestată în mod regulamentar, fără însă să fie acceptată de cineva”.
■ Servus servorum Dei (Slujitorul slujitorilor lui Dumnezeu): Sfântul Papă Grigore I ("cel Mare") a făcut din această expresie unul dintre titlurile pontificale. Indică slujirea umilă în exercitarea oficiului de papă.
■ Titluri Papei: în afară de Servus Servorum Dei, celelalte titluri ale Papei sunt: Episcopul Bisericii Romei; Capul Colegiului Episcopilor; Vicarul lui Cristos; Capul Bisericii întregi pe acest pământ; Succesor al Principelui Apostolilor; Suveran Pontif al Bisericii Universale; Primat al Italiei; Arhiepiscop şi Mitropolit al Provinciei Romane; Suveran al Statului Vatican.
■ Universi Dominici Gregis: este Constituţia apostolică promulgată la 22 februarie 1996 de către Papa Ioan Paul al II-lea prin care au fost revizuite şi actualizate normele care reglementează vacanța Scaunului Apostolic şi alegerea succesorului lui Petru. Benedict al XVI-lea nu a promulgat o proprie Constituţie apostolică, dar la 11 iunie 2007 şi la 18 februarie 2013, prin două "Motu Proprio" a făcut unele modificări şi adăugiri la constituţia apostolică din 1996.
LISTA PAPILOR
Din totalul de 265 de papi, 89 sunt ridicaţi la cinstea altarelor: 79 au fost declaraţi sfinţi şi 10 fericiţi
1. Sf. Petru • (33-67)
2. Sf. Linus • (68-79)
3. Sf. Anaclet • (80-92)
4. Sf. Clement I • (92-99)
5. Sf. Evarist • (99-108)
6. Sf. Alexandru I • (108-116)
7. Sf. Sixt I • (117-126)
8. Sf. Telesfor • (127-137)
9. Sf. Hygin • (138-142)
10. Sf. Pius I •(142-157)
11. Sf. Anicet • (157-168)
12. Sf. Soter • (168-170)
13. Sf. Eleuteriu • (171-185)
14. Sf. Victor I • (186-197)
15. Sf. Zefirin • (198-217)
16. Sf. Calixt I • (218-222)
17. Sf. Urban I • (222-230)
18. Sf. Ponțian • (230-235)
19. Sf. Anteriu • (235-236)
20. Sf. Fabian • (236-250)
21. Sf. Corneliu • (251-253)
22. Sf. Lucius I • (253-254)
23. Sf. Ștefan I • (254-257)
24. Sf. Sixt al II-lea • (257-258)
25. Sf. Dionisiu • (259-268)
26. Sf. Felix I • (269-274)
27. Sf. Eutichie • (275-283)
28. Sf. Caius • (283-296)
29. Sf. Marcelin • (296-304)
30. Sf. Marcel I (306-309)
31. Sf. Eusebiu • (309)
32. Sf. Miltiade • (311-314)
33. Sf. Silvestru I • (314-335)
34. Sf. Marcu • (336)
35. Sf. Iuliu I • (337-352)
36. Liberiu • (352-366)
37. Sf. Damasus I •(366-384)
38. Sf. Siriciu • (384-399)
39. Sf. Anastasie I (399-401)
40. Sf. Inocențiu I •(401-417)
41. Sf. Zosim • (417-418)
42. Sf. Bonifaciu I • (418-422)
43. Sf. Celestin I • (422-432)
44. Sf. Sixt al III-lea • (432-440)
45. Sf. Leon cel Mare • (440-461)
46. Sf. Ilarie • (461-468)
47. Sf. Simpliciu •(468-483)
48. Sf. Felix al III-lea • (483-492)
49. Sf. Gelasius I • (492-496)
50. Sf. Anastasie al II-lea • (496-498)
51. Sf. Simachus • (498-514)
52. Sf. Hormisdas • (514-523)
53. Sf. Ioan I • (523-526)
54. Sf. Felix al IV-lea • (526-530)
55. Bonifaciu al II-lea • (530-532)
56. Ioan al II-lea • (532-535)
57. Sf. Agapet I • (535-536)
58. Sf. Silveriu • (536-537)
59. Vigilius • (537-555)
60. Pelagius I • (556-561)
61. Ioan al III-lea • (561-574)
62. Benedict I • (575-579)
63. Pelagius al II-lea • (579-590)
64. Sf. Grigore cel Mare • (590-604)
65. Sabinianus • (604-606)
66. Bonifaciu al III-lea • (607)
67. Sf. Bonifaciu al IV-lea • (608-615)
68. Sf. Adeodat I • (615-618)
69. Bonifaciu al V-lea • (619-625)
70. Honoriu I • (625-638)
71. Severinus • (640)
72. Ioan al IV-lea • (640-642)
73. Teodor I • (642-649)
74. Sf. Martin I •(649-655)
75. Sf. Eugen I • (654-657)
76. Sf. Vitalian • (657-672)
77. Adeodat al II-lea • (672-676)
78. Donus • (676-678)
79. Sf. Agaton • (678-681)
80. Sf. Leon al II-lea •(682-683)
81. Sf. Benedict al II-lea • (684-685)
82. Ioan al V-lea • (685-686)
83. Conon • (686-687)
84. Sf. Sergiu I (687-701)
85. Ioan al VI-lea • (701-705)
86. Ioan al VII-lea • (705-707)
87. Sisiniu • (708)
88. Constantin • (708-715)
89. Sf. Grigore al II-lea • (715-731)
90. Sf. Grigore al III-lea • (731-741)
91. Sf. Zaharia • (741-752)
92. Ștefan al II-lea • (752-757)
93. Sf. Paul I • (757-767)
94. Ștefan al III-lea • (768-772)
95. Adrian I • (772-795)
96. Sf. Leon al III-lea (795-816)
97. Ștefan al IV-lea • (816-817)
98. Sf. Pascal I • (817-824)
99. Eugen al II-lea • (824-827)
100. Valentin • (827)
101. Grigore al IV-lea • (827-844)
102. Sergiu al II-lea • (844-847)
103. Sf. Leon al IV-lea • (847-855)
104. Benedict al III-lea • (855-858)
105. Sf. Nicolae I • (858-867)
106. Adrian al II-lea • (867-872)
107. Ioan al VIII-lea • (872-882)
108. Marin I • (882-884)
109. Sf. Adrian al III-lea • (884-885)
110. Ștefan al V-lea • (885-891)
111. Formosus • (891-896)
112. Bonifaciu al VI-lea • (896)
113. Ștefan al VI-lea •(896-897)
114. Roman • (897)
115. Teodor al II-lea • (897)
116. Ioan al IX-lea • (898-900)
117. Benedict al IV-lea • (900-903)
118. Leon al V-lea • (903)
119. Sergiu al III-lea • (904-911)
120. Anastasie al III-lea •(911-913)
121. Lando • (913-914)
122. Ioan al X-lea • (914-928)
123. Leon al VI-lea • (928-929)
124. Ștefan al VII-lea • (929-931)
125. Ioan al XI-lea • (931-936)
126. Leon al VII-lea • (936-939)
127. Ștefan al VIII-lea • (939-942)
128. Marin al II-lea • (942-946)
129. Agapet al II-lea •(946-955)
130. Ioan al XII-lea • (955-964)
131. Leon al VIII-lea • (963-965)
132. Benedict al V-lea • (964-965)
133. Ioan al XIII-lea • (965-972)
134. Benedict al VI-lea • (973-974)
135. Benedict al VII-lea • (974-983)
136. Ioan al XIV-lea • (983-984)
137. Ioan al XV-lea • (985-996)
138. Grigore al V-lea • (996-999)
139. Silvestru al II-lea • (999-1003)
140. Ioan al XVII-lea • (1003)
141. Ioan al XVIII-lea • (1003-1009)
142. Sergiu al IV-lea (1009-1012)
143. Benedict al VIII-lea • (1012-1024)
144. Ioan al XIX-lea • (1024-1032)
145. Benedict al IX-lea • (1032-1044)
146. Silvestru al III-lea • (1045)
147. Benedict al IX-lea • (1045)
148. Grigore al VI-lea • (1045-1046)
149. Clement al II-lea • (1046-1047)
150. Benedict al IX-lea • (1047-1048)
151. Damasus al II-lea • (1048)
152. Sf. Leon al IX-lea • (1049-1054)
153. Victor al II-lea • (1055-1057)
154. Ștefan al IX-lea • (1057-1058)
155. Nicolae al II-lea • (1058-1061)
156. Alexandru al II-lea • (1061-1073)
157. Sf. Grigore al VII-lea •(1073-1085)
158. Fer. Victor al III-lea • (1086-1087)
159. Fer. Urban al II-lea • (1088-1099)
160. Pascal al II-lea • (1099-1118)
161. Gelasius al II-lea • (1118-1119)
162. Calixt al II-lea • (1119-1124)
163. Honoriu al II-lea • (1124-1130)
164. Inocențiu al II-lea • (1130-1143)
165. Celestin al II-lea • (1143-1144)
166. Lucius al II-lea • (1144-1145)
167. Eugen al III-lea • (1145-1153)
168. Anastasie al IV-lea • (1153-1154)
169. Adrian al IV-lea • (1154-1159)
170. Alexandru al III-lea • (1159-1181)
171. Lucius al III-lea • (1181-1185)
172. Urban al III-lea • (1185-1187)
173. Grigore al VIII-lea • (1187)
174. Clement al III-lea • (1187-1191)
175. Celestin al III-lea • (1191-1198)
176. Inocențiu al III-lea (1198-1216)
177. Honoriu al III-lea • (1216-1227)
178. Grigore al IX-lea • (1227-1241)
179. Celestin al IV-lea • (1241)
180. Inocențiu al IV-lea • (1243-1254)
181. Alexandru al IV-lea • (1254-1261)
182. Urban al IV-lea • (1261-1264)
183. Clement al IV-lea • (1265-1268)
184. Fer. Grigore al X-lea •(1271-1276)
185. Fer. Inocențiu al V-lea •(1276)
186. Adrian al V-lea • (1276)
187. Ioan al XXI-lea • (1276-1277)
188. Nicolae al III-lea • (1277-1280)
189. Martin al IV-lea • (1281-1285)
190. Honoriu al IV-lea • (1285-1287)
191. Nicolae al IV-lea • (1288-1292)
192. Sf. Celestin al V-lea • (1294)
193. Bonifaciu al VIII-lea • (1294-1303)
194. Fer. Benedict al XI-lea •(1303-1304)
195. Clement al V-lea • (1305-1314)
196. Ioan al XXII-lea • (1316-1334)
197. Benedict al XII-lea • (1334-1342)
198. Clement al VI-lea • (1342-1352)
199. Inocențiu al VI-lea • (1352-1362)
200. Fer. Urban al V-lea • (1362-1370)
201. Grigore al XI-lea • (1370-1378)
202. Urban al VI-lea • (1378-1389)
203. Bonifaciu al IX-lea • (1389-1404)
204. Inocențiu al VII-lea • (1404-1406)
205. Grigore al XII-lea • (1406-1415)
206. Martin al V-lea • (1417-1431)
207. Eugen al IV-lea • (1431-1447)
208. Nicolae al V-lea • (1447-1455)
209. Calixt al III-lea • (1455-1458)
210. Pius al II-lea • (1458-1464)
211. Paul al II-lea • (1464-1471)
212. Sixt al IV-lea • (1471-1484)
213. Inocențiu al VIII-lea • (1484-1492)
214. Alexandru al VI-lea • (1492-1503)
215. Pius al III-lea • (1503)
216. Iulius al II-lea • (1503-1513)
217. Leon al X-lea • (1513-1521)
218. Adrian al VI-lea • (1522-1523)
219. Clement al VII-lea • (1523-1534)
220. Paul al III-lea • (1534-1549)
221. Iulius al III-lea • (1550-1555)
222. Marcel al II-lea • (1555)
223. Paul al IV-lea • (1555-1559)
224. Pius al IV-lea • (1559-1565)
225. Sf. Pius al V-lea • (1566-1572)
226. Grigore al XIII-lea • (1572-1585)
227. Sixt al V-lea • (1585-1590)
228. Urban al VII-lea • (1590)
229. Grigore al XIV-lea • (1590-1591)
230. Inocențiu al IX-lea • (1591)
231. Clement al VIII-lea •(1592-1605)
232. Leon al XI-lea • (1605)
233. Paul al V-lea • (1605-1621)
234. Grigore al XV-lea • (1621-1623)
235. Urban al VIII-lea • (1623-1644)
236. Inocențiu al X-lea • (1644-1655)
237. Alexandru al VII-lea • (1655-1667)
238. Clement al IX-lea • (1667-1669)
239. Clement al X-lea • (1670-1676)
240. Fer. Inocențiu al XI-lea • (1676-1689)
241. Alexandru al VIII-lea • (1689-1691)
242. Inocențiu al XII-lea • (1691-1700)
243. Clement al XI-lea • (1700-1721)
244. Inocențiu al XIII-lea • (1721-1724)
245. Benedict al XIII-lea • (1724-1730)
246. Clement al XII-lea • (1730-1740)
247. Benedict al XIV-lea •(1740-1758)
248. Clement al XIII-lea • (1758-1769)
249. Clement al XIV-lea • (1769-1774)
250. Pius al VI-lea • (1775-1799)
251. Pius al VII-lea • (1800-1823)
252. Leon al XII-lea • (1823 – 1829)
253. Pius al VIII-lea • (1829 – 1830)
254. Grigore al XVI-lea • (1831 – 1846)
255. Fer. Pius al IX-lea • (1846 – 1878)
256. Leon al XIII-lea • (1878 – 1903)
257. Sf. Pius al X-lea • (1903 – 1914)
258. Benedict al XV-lea • (1914 – 1922)
259. Pius al XI-lea • (1922 – 1939)
260. Pius al XII-lea • (1939 – 1958)
261. Fer. Ioan al XXIII-lea • (1958 – 1963)
262. Paul al VI-lea • (1963 – 1978)
263. Ioan Paul I • (1978)
264. Fer. Ioan Paul al II-lea • (1978 – 2005)
265. Benedict al XVI-lea (2005 -2013)
266. ……………………… (2013 - )
Citește pe Antena3.ro
