“Nu se îndepărtează oare Europa de oameni?”, a întrebat o femeie din Danemarca în cadrul unei dezbateri despre cauzele îndepărtării oamenilor de Europa. Întrebarea îl preocupă pe preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, de câteva luni. “Această frază m-a impresionat”, a subliniat Schulz. “Poate că nu este adevărat, dar trebuie să abordăm această chestiune cu seriozitate, altfel Uniunea Europeană va eşua”, consideră el. Martin Schulz, primul preşedinte al Parlamentului European reales vreodată, şi-a asumat misiunea de a aduce Europa mai aproape de oameni. El consideră că UE nu înseamnă doar crearea celei mai mari pieţe unice din lume, ci ameliorarea vieţii de zi cu zi a oamenilor şi că UE ar trebui să abordeze temerile cetăţenilor pentru a putea face faţă euroscepticismului şi extremismului.
Asigurarea justiţiei sociale
“Diferenţa dinte bogaţii şi săracii Europei se adânceşte, a declarat Schulz, într-un interviu acordat site-ului Parlamentului European. Din ce în ce mai mulţi oameni se găsesc în nesiguranţă, în acelaşi timp bogaţii devin şi mai bogaţi. Oamenii consideră că acest lucru nu este corect şi că trebuie abordată această situaţie. Schulz a mai scos în evidenţă faptul că ratele mari ale şomajului în rândul tinerilor sunt îngrijorătoare. “Putem reforma cât vrem piaţa muncii, dar, atâta timp cât nu există creştere economică, aceşti oameni nu vor avea o şansă şi o întreagă generaţie se va îndepărta de Europa. Riscăm să pierdem o întreagă generaţie”, a adăugat el.
Nevoia de europenizare a politicilor
Fostul preşedinte al grupului S&D susţine că dificultăţile oamenilor în relaţia cu Europa nu au nici o legătură cu lipsa de informare. “Bineînţeles că putem face Parlamentul mai transparent, putem deschide mai multe birouri de informare, dar atâta timp cât există un filtru naţional în politicile europene ne va fi dificil să ajungem la oameni. De aceea, politicile naţionale trebuie europenizate”, a comentat Schulz.
Să facem ca votul să conteze
În cadrul alegerilor europene de anul acesta, pentru prima dată, mai multe partide au propus un candidat la preşedinţia Comisiei. Jean-Claude Juncker, candidatul partidului care a obţinut cele mai multe voturi, a primit aprobarea celorlalte grupuri politice. Consiliul l-a numit mai târziu candidat pentru post. Martin Schulz crede că acest moment a fost unul de răscruce. “Dacă Juncker nu ar fi fost susţinut de Consiliu, noile alegeri europene ar fi putut fi uitate. Acum am făcut clar un lucru pentru următoarele alegeri europene: votul contează. Dacă îl vom organiza adecvat, vom deschide un nou capitol al parlamentarismului european”.
Un Parlament mai puternic
Decizia a consolidat şi poziţia Parlamentului. “Cred că decizia Consiliului în favoarea lui Juncker, candidat al Parlamentului, înseamnă o creştere enormă a influenţei Parlamentului European. În mandatul trecut, scopul meu era de a face Parlamentul la fel de puternic ca celelalte două instituţii: Comisia şi Consiliul. Acesta va fi obiectivul meu principal şi în acest al doilea mandat”, a declarat Schulz.
Cooperare mai strânsă între Parlament şi Comisie
Victoria lui Juncker a avut ca rezultat candidatura lui Schulz la preşedinţia Parlamentului. “La început doream să devin preşedintele Comisiei, dar alegătorii au decis altfel. Atunci s-a dovedit necesar ca cele mai mari două familii politice să colaboreze pentru a permite Parlamentului şi Comisiei să coopereze mai strâns. Era logic, deci, ca una să conducă Parlamentul şi alta Comisia, pentru mai multă legitimitate. Va exista o convergenţă lărgită între acţiunile Parlamentului şi cele ale Comisiei”, a adăugat politicianul german.
Provocările viitoare
Între timp, Martin Schulz are planuri ambiţioase pentru noul mandat. “Doresc să consolidez rolul instituţional al Parlamentului. Cred că Parlamentul European ar trebui să se concentreze asupra chestiunilor principale, precum băncile, şomajul în rândul tinerilor, şomajul în general, schimbărilor climatice, politicii energetice. Parlamentul devine mai puternic, mai vizibil”, a încheiat Schulz.
Mai multă transparenţă
Marţi după-amiaza, deputaţii europeni au discutat cu Karel De Gucht, comisarul european pentru Comerţ, situaţia negocierilor cu SUA pentru Parteneriatul transatlantic pentru comerţ şi investiţii (TTIP). Deputaţii din toate grupurile politice au cerut mai multă transparenţă în faţa opiniei publice. Deputaţii din grupurile politice mai mari au recunoscut beneficiile pe care un astfel de acord le-ar avea pentru creşterea economică şi combaterea şomajului din UE, însă mulţi deputaţi au exprimat îngrijorare faţă de riscul de a reduce protecţia standardelor de sănătate, sociale şi de mediu din UE, precum şi dreptul de reglementare, investitorii primind dreptul de a da în judecată guvernele prin intermediul clauzei numite "ISDS". Comisarul UE pentru Comerţ, Karel De Gucht, i-a asigurat pe deputaţi că negocierile nu au fost pentru diminuarea standardelor UE, ci pentru "reducerea birocraţiei". El a promis mai multă transparenţă din partea Comisiei în privinţa negocierilor, insistând ca directivele de negociere să fie publicate de către Consiliu, care până acum nu a obţinut majoritatea necesară pentru a face acest lucru. (I.D)