Mass-media, pentru prima dată în top

Mass-media au ajuns pentru prima dată în topul celor mai corupte instituţii, printre care figurează partidele politice, parlamentele şi administraţiile publice, iar măsurile anticorupţie din România sunt ineficiente, relevă Barometrul Global privind Corupţia 2009, publicat miercuri de Transparency International (TI).

Mass-media au ajuns pentru prima dată în topul celor mai corupte instituţii, din cauza politicilor editoriale partizane, potrivit raportului anual al TI privitor la România dat publicităţii în aceeaşi zi la Bucureşti. Peste 40% dintre respondenţi au considerat că în presă există corupţie, iar 6% au declarat că mass-media este cel mai corupt sector. Mass-media se situează pe locul cinci, cu o notă de 3,4 în topul instituţiilor cele mai afectate de corupţie în 2008, alături de partidele politice, sistemul legislativ, Parlamentul, justiţia şi mediul de afaceri. Instituţiile au fost notate pe o scară de la 1 la 5, 1 însemnând deloc corupt şi 5, total corupt.

Creşterea percepţiei negative a populaţiei în mass-media este cauzată de "politicile editoriale vizibil partizane, care afectează încrederea".

Pe primele locuri în topul celor mai corupte instituţii sunt partidele politice şi Parlamentul, în ambele cazuri înregistrându-se un scor de 4,3 puncte, locul trei fiind ocupat, la o diferenţă de 0,1 puncte, de justiţie. În clasamentul instituţiilor corupte, pe locul patru se situează sectorul privat, cu un scor de 3,8 puncte, în timp ce mass-media înregistrează cea mai mare creştere, ajungând la 3,4 puncte în acest an.

În România, Barometrul Corupţiei a fost realizat pe un eşantion de 18.000 de respondenţi, studiul fiind elaborat în noiembrie 2008.

MĂSURI INEFICIENTE
Barometrul Global al Corupţiei 2009 relevă că românii percep măsurile anticorupţie ca ineficiente (59% dintre participanţii la sondaj). Procentul a crescut cu 8% faţă de anul trecut. Convingerea cu privire la lipsa de eficienţă este consecinţa lipsei de rezultate în privinţa reformelor. Experienţa corupţiei în România este de 14%, faţă de 33% în anul precent, în timp ce Bulgaria se încadrează în media europeană de 5%. În privinţa procentului celor care au plătit mită, România se situează în coada clasamentului, cu 14 procente, urmată doar de Grecia, cu 18 procente, şi de Lituania, cu 30%. Dintre aceştia, 22% au dat mită pentru servicii medicale, 13% pentru poliţie, 8 procente pentru justiţie şi 7% pentru sistemul de educaţie. Însă 77% dintre subiecţi nu au formulat plângeri legate de corupţie.

LA NIVEL GLOBAL
"Rezultatele arată o opinie publică afectată de criza financiară, alimentată de reglementări ineficiente şi de o lipsă de răspundere la nivelul companiilor", a declarat preşedinta organizaţiei Transparency International, Huguette Labelle, la lansarea raportului anual la nivel global, miercuri, la Berlin. "Acum companiile trebuie  (...) să-şi declare într-o manieră mai transparentă veniturile şi interacţiunile cu Guvernul", a declarat ea. Barometrul Global, realizat pe un eşantion de 73.000 de persoane din 69 de ţări, relevă că persoanele cu venituri mici sunt împovărate în mod disproporţionat de cererile de mită. Opinia publică apreciază ca ineficiente eforturile guvernelor pentru combaterea corupţiei. Potrivit Barometrului, 68% dintre respondenţi sunt de părere că partidele politice sunt corupte, în vreme ce 29% le-au etichetat drept una din cele mai corupte instituţii din ţara lor. Funcţionarii publici şi Parlamentul s-au situat imediat după partidele politice, 63%, respectiv 60% dintre persoanele intervievate considerându-le corupte. Jumătate dintre respondenţi cred că sectorul privat este corupt. Poliţia a fost identificată ca fiind cea mai importantă sursă a cererii de mită: la nivel global, una din patru persoane care anul trecut au avut contacte cu poliţiştii au dat mită.