Migranții, carne de tun pentru răzbunarea lui Lukașenko. Polonia amenință Belarus cu un conflict armat

Folosind mii de migranți proveniți din Orientul Mijlociu pe post de carne de tun, Belarus a gândit o strategie de răzbunare prin care să lovească Uniunea Europeană, după ce blocul comunitar a impus conducerii de la Minsk o serie de sancțiuni pentru alegerile prezidențiale fraudate de anul trecut și numeroase încălcări ale drepturilor omului. La începutul săptămânii, regimul dictatorului Alexander Lukașenko a pornit un război hibrid la frontierele țării, încurajând și oferind asistență logistică unui număr de aproximativ 4.000 de migranți pentru a pătrunde ilegal în UE, prin forțarea graniței cu Polonia. În replică, Varșovia a mobilizat la frontiera cu Belarus 14.000 de militari și grăniceri, avertizând cu o escaladare „armată” a conflictului. Prinși între ciocan și nicovală, cel puțin zece migranți au murit. UE, SUA și NATO arată cu degetul spre Lukașenko, acuzând că acesta amenință stabilitatea și securitatea blocului comunitar european.

Polonia a blocat, luni, o tentativă ilegală de trecere în masă a graniței sale cu Belarus, de către sute de migranți proveniți din Orientul Mijlociu, amenințând cu o escaladare „armată” a conflictului. Varșovia a anunțat că un număr de alți aproximativ 4.000 de migranți sunt masați în zona de frontieră, așteptând să pătrundă pe teritoriul țării. 

„Ne așteptăm la o posibilă escaladare a acestui tip de acțiuni la frontierele Poloniei în viitorul apropiat, care vor avea o natură armată”, a avertizat purtătorul de cuvânt al guvernului polonez, Piotr Muller, citat de „The Guardian”. La rândul său, purtătorul de cuvânt al unităților poloneze de grăniceri, Michal Tokarczyk, a declarat pentru CNN: „Serviciile speciale din Belarus deplasează grupuri imense de migranți spre granița cu Polonia. Așteptăm următoarea lor mișcare și suntem pregătiți pentru orice scenariu!”. El a adăugat că 4.500 de grăniceri și 9.500 de militari au fost desfășurați la frontiera cu Belarus, pe măsură ce „alte mii de migranți se îndreaptă spre granița cu Polonia”. 

Autoritățile poloneze au închis ieri, oficial, un punct de trecere a frontierei cu Belarus, în timp ce Lituania a anunțat că ar putea decreta starea de urgență în zona graniței sale cu Belarus. 

Confruntări și victime

Imagini video postate pe rețelele sociale arată sute de migranţi care merg spre frontiera belaruso-poloneză, în apropierea satului Kuznica. Unii dintre ei încearcă apoi să treacă de gardul din sârmă ghimpată, folosind diverse unelte. 

Într-o imagine apare un militar polonez înarmat, care utilizează un spray paralizant, prin gard, împotriva unor bărbați care taie sârma ghimpată. O altă imagine, prezentată de mass-media din Belarus, arată migranți care folosesc pari sau ramuri de copac pentru a trece un gard plasat la frontieră, în timp ce elicoptere ale poliției survolează zona. 

Într-o altă înregistrare video, pot fi auzite împușcături și o voce care spune că grănicerii din Belarus au deschis focul, foarte posibil trăgând în aer. De cealaltă parte, autoritățile belaruse au confirmat că au auzit focuri de armă, însă acestea proveneau din partea poloneză a frontierei. 

Potrivit publicației „Gazeta Wyborcza”, din Polonia, citată de AFP, cel puțin zece migranți au murit în zonă, șapte dintre aceștia pe teritoriul polonez. 

Între ciocan și nicovală. Victimele răzbunării politice

După încercarea neizbutită de a forța granița, migranții au făcut focuri de tabără pentru a se încălzi de-a lungul gardului de sârmă ghimpată dincolo de care doresc să treacă. Încercând cu disperare să fugă din calea războiului și a sărăciei din Orientul Mijlociu, ei sunt prinși acum între refuzul autorităților din Belarus de a-i lăsa să se întoarcă la Minsk pentru a zbura înapoi în statele de origine și refuzul Poloniei de a-i lăsa să intre în țară pentru a cere azil politic. 

Potrivit oficialităților de la Bruxelles, refugiații sunt aduși cu avionul în Belarus, de unde sunt împinși apoi spre frontierele europene de către regimul Lukașenko, care îi tratează „brutal și inuman”, folosindu-i drept armă politică și de răzbunare contra UE. Minskul este acuzat și de vecinii săi, Polonia, Letonia și Lituania, că a creat intenționat o criză a migranților la frontierele cu UE, determinând Varșovia să decidă, luna trecută, construirea unui zid de-a lungul graniței cu Belarus. 

De altfel, în octombrie, poliția poloneză a fost autorizată să-i expulzeze rapid pe migranți și să ignore cererile de azil. De cealaltă parte, grănicerii din Belarus nu le-au permis migranților să se întoarcă de pe teritoriul polonez și astfel persoanele provenite majoritar din Irak, Siria și Afganistan au rămas blocate în pădurile din zona frontieră, unde trăiesc în mizerie și la temperaturi scăzute. 

În ultimele săptămâni, tot mai multe persoane au trecut ilegal granița dinspre Belarus, susțin polonezii. Potrivit Varșoviei, începând din august, peste 30.000 de migranți au încercat să intre în țară, dintre care 17.000 numai în luna octombrie. Mulți dintre ei au ca destinație finală Germania, care a precizat că a primit deja, de la începutul anului, 6.100 de migranți, prin Polonia, acolo unde ajunseseră din Belarus. 

Lukașenko, luat la țintă

Aliații Poloniei, stat membru al UE și NATO, au sărit imediat la gâtul lui Lukașenko, acuzându-l pe dictatorul din Belarus că îi încurajează pe migranți să pătrundă ilegal pe teritoriul UE pentru a se răzbuna și, în același timp, pentru a pune presiune pe blocul comunitar, în vederea anulării sancțiunilor impuse Minskului de către europeni și americani, ca urmare a alegerilor prezidențiale fraudate de anul trecut, precum și a numeroaselor încălcări ale drepturilor omului. 

Comisia Europeană a anunțat însă, ieri, că „stilul gangsteresc” de șantaj al lui Lukașenko va atrage noi sancțiuni din partea UE. La rândul său, NATO a transmis că „folosirea migranţilor de către regimul Lukaşenko ca tactică hibridă este inacceptabilă” și poate atrage un răspuns ferm din partea aliaților.