Ministrul Justiţiei:”Statul german va duce la bun sfârşit ancheta privind comoara nazistă”

Ministrul Justiţiei din Germania, Winfried Bausback (CSU), dă asigurări că instituţiile statului german vor duce la bun sfârşit ancheta în cazul comorii naziste a octogenarului Cornelius Gurlitt.
Reacţia ministrului vine imediat după ce avocaţii lui Gurlitt depuseseră o plângere la Tribunalul Augsburg de ridicare a ordinului de confiscare a colecţiei octogenarului din cartierul munchenez Schwabing. “Ancheta de cercetare a provenienţei operelor de artă din colecţie va continua şi nu poate fi stopată în nici un fel. Este dreptul domnului Gurlitt să solicite analizarea cadrului legal în care i s-a confiscat colecţia. Ancheta judiciară privind suspiciunile de evaziune fiscală este independentă de ancheta privind cercetarea provenienţei”, susţine ministrul Justiţiei.

Miza cazului
“Miza acestui caz este responsabilitatea Germaniei şi a landului Bayern pentru prelucrarea nedreptăţilor comise de regimul naţional-socialist. Plângerea avocaţilor nu are competenţe la acest nivel. Publicarea pe internet a pozelor cu operele de artă şi a rezultatelor cercetărilor de provenienţă este în continuare posibilă”, a accentuat ministrul Winfried Bausback, citat de Focus.

Acuză statul de drept
Avocaţii lui Gurlitt încearcă să explice pe parcursul celor 45 de pagini ale plângerii motivele “ilegalităţii confiscării colecţiei estimate la 30-50 milioane de euro”.  Reamintim faptul că, atunci când s-a dezvăluit existenţa acestei comori în posesia lui Cornelius Gurlitt, presa a scris că valoarea ei se apropie de un miliard de euro. “Confiscarea colecţiei sub suspiciunea de evaziune fiscală este ilegală şi neîntemeiată. Ordinul de confiscare prezintă mai multe lacune juridice”, scriu avocaţii lui Gurlitt.

“De asemenea, suspiciunile nu sunt suficient de fondate. Confiscarea întregii colecţii încalcă principiul proporţionalităţii, un element important al statului de drept, care împiedică intervenţia statului asupra proprietăţii private”, mai adaugă avocaţii. Chemată în instanţă să dea explicaţii, Procuratura Augsburg nu a dorit să comenteze în nici un fel evenimentele din ultimele zile.

Octogenar cu site Internet
După ce a lansat propriul său site Internet, prin care să comunice exact şi în totalitate ce are de spus, Cornelius Gurlitt şi-a mandatat avocaţii să îi recupereze cât mai repede şi în totalitate colecţia. Adică cele peste 1.400 opere de artă semnate de mari maeştri ai lumii, precum Renoir, Monet, Picasso, Chagall, Otto Dix şi alţii, descoperite depozitate în apartamentul său din cartierul munchenez Schwabing, dar şi în locuinţa sa din oraşul austriac Salzburg, opere care constituie ceea ce presa a numit “comoara nazistă”. Şi asta, pentru că prezenţa unor opere de o astfel de valori nu poate fi explicată decât prin faptul că tatăl lui Cornelius, Hildebrand Gurlitt, cunoscut negustor de artă din perioada nazistă, ar fi obţinut aceste opere pe preţuri de nimic, din jafurile comise de nazişti.

Contestaţii
După acuzaţiile dure prezentate pe site la adresa procurorilor, avocaţii au depus o plângere la Tribunalul din Augsburg împotriva confiscării colecţiei de artă a lui Cornelius Gurlitt. Instanţa a emis un ordin de percheziţie a locuinţei lui Gurlitt şi de confiscare a colecţiei la data de 23 septembrie 2011. Avocaţii solicită ridicarea ordinului de confiscare şi deci recuperarea colecţiei. Tribunalul Administrativ din Augsburg a confirmat că a primit plângerea. Iar Parchetul acestui oraş a precizat, la solicitarea France Presse, că intenţionează să se exprime în legătură cu acest subiect, fără a preciza când anume.

Legea
Un proiect de lege care vizează facilitarea restituirii operelor de artă spoliate în timpul celui de-al Treilea Reich proprietarilor lor iniţiali, a fost prezentat vinerea trecută în Camera Superioară a Parlamentului german, Bundesrat.
Textul de lege a fost botezat “Lex Gurlitt” (“Legea Gurlitt”) de către presa germană, de la numele de familie al lui Cornelius Gurlitt.

Dreptate după 70 de ani
Zguduită de dezvăluirea descoperirii “comorii naziste”, Germania doreşte o lege care să faciliteze restituirea operelor de artă furate în timpul celui de-al Treilea Reich, pentru a se face dreptate, după aproape 70 de ani de la sfârşitul războiului.
Se propune abrogarea termenului de 30 de ani dincolo de care nu mai poate fi contestat dreptul de proprietate asupra unei opere de artă chiar dacă deţinătorul este considerat de “rea credinţă”, adică a cunoscut provenienţa obiectului în momentul achiziţionării lui.
“În principiu, acest proiect de lege este un semnal pozitiv” şi arată că, în Germania, “conştiinţele politice sunt pe cale de a se trezi”, a apreciat, într-o declaraţie pentru AFP, avocatul Markus Stötzel. După 70 de ani, “în numeroase cazuri, cunoştinţele despre soarta tablourilor sunt foarte rudimentare. Multe documente s-au pierdut”, a adăugat avocatul, potrivit căruia această lege “nu poate fi decât un prim pas”.
“De acum este important să acţionăm cu pragmatism, pentru a-i putea ajuta proprietarii iniţiali sau pe moştenitorii lor”, a declarat Winfried Bausback, ministrul de Justiţie a landului Bavaria, cu ocazia prezentării acestui proiect. După ce a fost discutat în comisie, proiectul de lege urmează să fie adoptat de Bundesrat.
Germania a semnat, în 1998, “Declaraţia de la Washington”, prin care 44 de state s-au angajat să găsească şi să restituie operele de artă furate de nazişti. Acest text nu are însă caracter constrângător şi se referă doar la state şi muzee, nu la persoanele particulare, potrivit sursei citate.
France Presse precizează că textul nu se va aplica de manieră retroactivă şi nu se va referi, deci, la scandalul Gurlitt. Dar se va putea aplica oricărui nou caz de acelaşi tip descoperit după promulgarea sa.
Potrivit procedurii legislative germane, după adoptarea sa în Bundesrat, proiectul de lege urmează să fie transmis Guvernului federal, care dispune de şase săptămâni pentru a-şi exprima punctul de vedere, înainte de a-l transmite la rândul său Bundestagului, Camera Deputaţilor din Parlamentul german.
Scandalul Gurlitt a relansat dezbaterea pe marginea restituirii operelor de artă furate de la evrei în timpul nazismului, autorităţile germane fiind acuzate că au întârziat în a face lumină în privinţa averii octogenarului Cornelius Gurlitt, posesorul “comorilor naziste” din Munchen şi Salzburg.