Şeful comuniştilor de peste Prut, Vladimir Voronin, s-a dus duminică din nou la Moscova să pozeze alături de Dmitri Medvedev şi Vladimir Putin la cursele de cai. Pentru această excursie electorală, fondul de rezervă al Guvernului de la Chişinău a fost golit de 20.000 de euro - echivalentul a 666 de pensii medii moldoveneşti neplătite deja de câteva luni.
Voronin este însoţit la Moscova de fotograful său Valeriu Corcimari şi de cameramanul televiziunii pro-comuniste "NIT", Vitalie Drăgălin. Presa pro-comunistă de la Chişinău a profitat de plecarea lui Voronin la Moscova, pentru a-l elogia pe acesta că a obţinut promisiunea autorităţilor ruse de acordare a unui credit în valoare de 500 milioane de dolari.
Vladimir Putin a făcut promisiunea că va trimite jumătatea de miliard de dolari în Moldova la întâlnirea avută la Moscova cu Voronin pe data de 23 iunie. Apropo: pentru acea vizită,Voronin a mai cheltuit 20.000 de euro din fondul de rezervă al Guvernului. Zadarnic a încercat presa şi opoziţia de la Chişinău să afle condiţiile de acordare a împrumutului rusesc. Voronin se comportă de parcă Republica Moldova ar fi SRL-ul său personal unde tot ce este criminal şi păgubos pentru ţară stă ascuns sub ştampila "secret de stat".
Creditul rusesc a fost promis Chişinăului după ce FMI s-a retras din Republica Moldova, iar Banca Mondială a anulat finanţarea unor proiecte de reparaţie a drumurilor. Motivul? Guvernul comunist a trucat rezultatele unei licitaţii, desemnând să construiască drumuri pe banii Băncii Mondiale o firmă a lui Oleg Voronin, fiului preşedintelui comunist. Oleg Reidman, consilierul pe probleme economice al lui Vladimir Voronin a menţionat recent că împrumutul rusesc va fi cheltuit "pentru realizarea proiectelor de reparaţie a drumurilor preconizate anterior de Guvern". Cu alte cuvinte, dacă banii vor ajunge din Rusia în Moldova, basarabenii vor trebui să restituie Moscovei un credit păgubos asimilat, de fapt, de familia Voronin.
Dar aceasta e soluţia cea mai fericită pentru oamenii de dincolo de Prut care, de bine de rău, s-ar alege măcar cu nişte drumuri cârpite. Se poate întâmpla, însă, mai rău. Banii de la ruşi s-ar putea să nu vină în general - toată frăsuiala aceasta cu jumătatea de miliard de dolari nefiind altceva decât un mit electoral al comuniştilor destinat să hrănească aşteptările unui popor scufundat în sărăcie.
Din păcate, această supoziţie se confirmă la întâlnirile liderilor comunişti cu alegătorii. "Rusia ne va da aceşti bani numai dacă noi, comuniştii, vom rămâne la putere!". Acesta este mesajul cu care exponenţii puterii roşii întunecă minţile alegătorilor prin satele moldoveneşti. Concomitent cu "împrumutul electoral", Kremlinul îi oferă liderului comunist de la Chişinău şi un credit de imagine. Putin şi Medvedev îi permit lui Voronin să se fotografieze alături de ei, ca la întoarcerea lui "tătuka" în ţară, comuniştii să-şi împrospăteze spoturile electorale pentru final de campanie. Un truc electoral menit să-i readucă în tabăra comuniştilor pe alegătorii pro-ruşi dezamăgiţi că Voronin a refuzat în 2003 să semneze odiosul "Memorandum Kozak" de aşa-zisă federalizare a Moldovei, împins de Rusia prin gura OSCE.
Dar cu ce va plăti liderul comunist moldovean pentru acest sprijin electoral al Moscovei dacă comuniştii rămân la putere? Până acum, timp de 8 ani, Voronin a plătit cu trădare, gafe şi cedari în problema transnistreană. Acum, Voronin are nevoie de o majoritate constituţională în noul Parlament pentru a amenda Constituţia. Între altele, el a exprimat deja această intenţie. Iată despre ce este vorba:
Articolul 11 din Constituţia Republicii Moldova:
Alineatul 1: "Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permamentă".
Alineatul 2: "Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său".
Frica de NATO l-a îndrăgostit de Voronin de alineatul 1. Dar lui Voronin şi Federaţiei Ruse nu le place alineatul 2. Prin urmare, miza Federaţiei Ruse, care întreţine trupe pe teritoriul Republicii Moldova, este excluderea celui de-al doilea alineat din Constituţia moldovenească.
Dar ce se va întâmpla dacă alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova, programate pentru 29 iulie, vor fi câştigate de forţele democratice pro-europene? E limpede că împrumutul rusesc nu va mai veni în Moldova. Problema ar putea fi rezolvată cu ajutorul UE, a FMI şi a Băncii Mondiale. Dar să ne amintim de o ştire care începuse să circule prin presa rusească cu câteva zile înaintea alegerilor parlamentare din 5 aprilie din Republica Moldova... Gazprom-ul a pus problema achitării datoriei de 2 miliarde de dolari a Transnistriei pentru gaze de către Republica Moldova, deoarece, juridic, Transnistria nu există. Există oare soluţii pentru un astfel de scenariu?
Tocmai pentru că nu au răspunsuri la astfel de întrebări... care sunt multe, votul basarabenilor pare pentru mulţi confuz. Ne întrebăm cum pot 75% dintre basarabeni să se pronunţe pentru aderarea la UE, dar în acelaşi timp să-l considere pe Putin lider absolut? Lipsa unei alternative politice şi economice care să le dea siguranţă basarabenilor este răspunsul la toate întrebările pe care vi le veţi pune nedumeriţi voi, cei din afara graniţelor Moldovei, după 29 aprilie 2009.