Moscova, la un pas de a deveni un nou Cernobîl

Explozia violentă produsă în noaptea de 9 spre 10 mai la o conductă de gaze din Moscova s-a produs din cauza sudurii incorecte şi absenţa tubului de protecţie. Acest incident a provocat cel mai important incendiu în capitala rusă de după cel de-al Doilea Război Mondial, flăcările având o înălţime de 200-300 de metri! Chiar dacă ancheta oficială a relevat aceste concluzii, Procuratura Generală a Rusiei nu a deschis până în prezent un dosar penal în cazul incidentului ale cărei consecinţe ar fi putut fi devastatoare.

Iuri Lujkov, primarul Moscovei, merge pe ideea dificultăţii de a atribui responsabilitatea directă în acest caz: "Nu pot să răspund în deplină cunoştinţă de cauză la întrebarea de ce această conductă a fost sudată în 1976 fără respectarea tuturor normelor". Totuşi, Lujkov scoate în evidenţă faptul că într-un anumit loc diametrul conductei a fost micşorat de la 1 metru până la 70 de centimetri, fapt care a creat premise pentru creşterea presiunii şi a condus la explozie.

Cea mai afectată clădire, în urma violentului incendiu, a fost a  Institutului de cercetări în domeniul fizicii şi chimiei "L.I. Karpov", arată Interfax. Lucrurile puteau degenera extrem de rău, mai ales dacă punem în balanţă faptul că în subsolul acestei instituţii se află o cantitate importantă de cobalt, o substanţă radioactivă extrem de periculoasă. De altfel, un expert rus, care nu a vrut să-şi dezvăluie identitatea, a a firmat că "dacă flăcările s-ar fi extins la subsolul clădirii, un al doilea Cernobîl ar fi fost greu de evitat, întrucât emisiile de cobalt sunt mortale pentru om".