Deşi admite că atacurile teroriste de pe 13 noiembrie au jucat un rol important în succesul obţinut de Frontul Naţional (FN) în primul tur al alegerilor regionale din Franţa, presa americană estimează că o cauză esenţială a acestei evoluţii este criza profundă politică şi economică prin care trece această ţară, se arată într-o sinteză publicată marţi de Le Courrier International.
În opinia cotidianului The New York Times, atentatele de pe 13 noiembrie şi valul de migranţi au 'consolidat în mod evident avansul stupefiant al Frontului Naţional', care a obţinut cel mai bun rezultat în oraşul Calais, locul unde mii de migranţi veniţi din Africa s-au instalat într-o tabăra zisă 'jungla din Calais'. Însă rezultatele scrutinului regional sunt şi 'o sancţiune umilitoare dată preşedintelui Francois Hollande şi guvernului său socialist, dar şi fostului preşedinte Nicolas Sarkozy şi Republicanilor', partidul condus de acesta din urmă, apreciază de asemenea sursa citată.
Prin urmare, această publicaţie sugerează celor două principale partide politice franceze să lase deoparte divergenţele care le separă şi să-şi unească forţele pentru a învinge extrema dreaptă duminică, în turul doi. Dar dincolo de acest scrutin, creşterea îngrijorătoare a popularităţii Frontului Naţional ar putea să continue, iar acest curent naţionalist ar ameninţa şi restul Europei. Aşadar, guvernul lui Hollande trebuie să ia măsuri pentru crearea de noi locuri de muncă, pentru atenuarea diviziunilor sociale profunde şi să restabilească securitatea în ţară. La rândul său, liderul conservator Nicolas Sarkozy trebuie, în viziunea cotidianului The New York Times, să convingă alegătorii că partidul poate reprezenta o alternativă serioasă.
La rândul său, The Washington Post apreciază că legătura dintre atentatele teroriste, tema securităţii şi succesul Frontului Naţional condus de Marine Le Pen este discutabilă. În opinia acestei publicaţii, turul doi al alegerilor regionale ar putea 'evidenţia că ţara trece printr-o criză politică mult mai profundă' decât ar părea la prima vedere, iar creşterea xenofobiei nu este singura cauza a avansului extremei drepte. Odată cu creşterea ratei şomajului, tot mai mulţi tineri aleg să voteze cu FN. Avansul acestui partid este şi efectul unor ani de stagnare politică şi economică într-o ţară care încă se consideră o putere pe plan mondial, notează cotidianul citat. 'Probabil că Franţa a împiedicat un genocid în Republica Centrafricană, dar competiţia cu puterea economică germană s-a dovedit a fi o sarcină mult prea complicată pentru Francois Hollande', mai estimează The Washington Post.
'Dar ce ce întâmplă de fapt în Franţa?' se întreabă Mother Jones, editorialist al aceleiaşi publicaţii. Cu siguranţă că 'victoria Frontului Naţional nu este asigurată, iar (în turul doi) alegătorii de stânga şi-ar putea da votul Republicanilor pentru a împiedica o victorie a extremei drepte', menţionează jurnalistul american. Dar el subliniază că, indiferent de rezultatul final, acest scrutin a dovedit clar că pentru extrema dreapta franceză accederea la putere nu mai este ceva imposibil, iar Marine Le Pen, a cărei cotă de popularitate depăşeşte acum 30%, va fi un candidat de luat în serios la alegerile prezidenţiale ce vor avea loc în primăvara anului 2018.