Impresionantă, în toată desfăşurarea de forţe din aceste zile de revoltă egipteană, este hotărârea omului de rând de a-şi face cunoscut mesajul pe toate căile posibile, iar Internetul a fost aliatul mulţimii aflate în stradă timp de 18 zile.
Dar 11 februarie este "Ziua Plecării” lui Mubarak, ziua pe care protestatarii o aşteptau din 25 ianuarie, de când s-a declanşat ceea ce acum este numit de cel mai important ziar egiptean, al-Ahram, "Revoluţia din 25 ianuarie”. Al-Ahram a tipărit, vineri seara, o ediţie specială în onoarea revoluţiei.
Strada continuă să salute victoria populară, prin urale şi mesaje. Unul dintre cele mai elocvente mesaje transmise prin reţeaua de socializare Twitter este semnat de Raafat şi nu conţine decât câteva cuvinte:”Nu am pupat în viaţa mea atâţia oameni”. Pur şi simplu la Cairo sute de mii de oameni se bucură la această oră.
Vicepreşedintele american, Joe Biden, a declarat, în urmă cu câteva minute, că evenimentele din Egipt "vor fi percepute dincolo de graniţe”, subliniind, cu această ocazie, rolul media sociale în manifestaţiile din această ţară.
De altfel, deja există reacţii în ţările din zonă. În Tunisia, unde preşedintele Ben Ali a fost îndepărtat de la putere de "Revoluţia Iasomiei”, după 23 de domnie, la această oră există manifestaţii de bucurie pentru reuşita egiptenilor, într-un adevărat concert al claxoanelor maşinilor. În Iran se vorbeşte despre "obţinerea unei victorii minunate”, iar pentru reprezentanţi ai mişcării Hamas, din Gaza, acum este vorba despre "începutul victoriei revoluţiei egiptene”. La Washington se aşteaptă un discurs al preşedintelui Barack Obama, discurs care va fi televizat la ora 18:30 GMT (20:30 ora Egiptului). Obama îşi va rosti alocuţiunea în sala de presă a Casei Albe.
A fost nevoie de 18 zile de proteste fără precedent. În cele 18 zile, preşedintele Hosni Mubarak a rostit trei discursuri, toate trei televizate. În fiecare discurs a promis că va face concesii, dar niciodată protestatarii din stradă nu i-au dat crezare. Zi după zi, în stradă, mulţimea a strigat sus şi tare că nu crede în vorbe, cerând plecarea definitivă de la putere a şefului statului, aflat la putere de 30 de ani. Şi a fost discursul cel mai derutant al preşedintelui, cel difuzat de postul public de televiziune egiptean joi seara, după orele 22:00, când, în loc să anunţe demisia, Mubarak a spus că nu pleacă, ci deleagă prerogative prezidenţiale vicepreşedintelui Omar Suleiman. Poate că tocmai acest discurs a întărit mulţimea aflată în cea de-a treia săptămână de proteste, astfel încât în ziua a 18-a au ieşit cu sutele de mii în stradă, depăşind chiar milionul la Cairo.