Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Gazoductul rusesc South Stream se află în stadiul discuţiilor, în timp ce concurentul său european, Nabucco, a depăşit faza pregătirilor preliminare, potrivit ediţiei de vineri a cotidianul Kommersant.
"Coridorul de Sud: noul drum al mătăsii", declaraţia comună a statelor UE, Azerbaidjanului şi Turciei, semnată săptămână trecută la Praga, a dat un suflu nou proiectului Nabucco. Acordul interguvernamental, necesar punerii în practică a proiectului, ar urma să fie semnat până la sfârşitul lunii iunie. Iar Ankara a promis, la summit-ul de la Praga, că va semna un acord cu UE privind tranzitul în luna iulie.Kommersant îl citează pe Mihail Kortchemkin, directorul East European Gas Analisys, potrivit căruia războiul gazului din luna ianuarie a avut ca rezultat intensificarea activităţii europene în privinţa proiectului Nabucco, acesta devansându-şi astfel concurentul rus South Stream. Kortchemkin arată că gigantul gazier rus Gazprom a comis două erori: a acceptat să plătească preţul european pentru combustibilul din Asia Centrală şi a ordonat întreruperea livrărilor de gaze la frontiera ruso-ucraineană.
"South Stream nu este menit să crească veniturile monopolului, ci (...) să reducă tranzitul prin Ucraina", adaugă el.
La rândul său, Valeri Nesterov, de la Troika dialog, afirmă că atât "creşterea costului de exploatare a zăcământului Ştokman de la 15 miliarde de dolari la 21,9 miliarde de dolari", cât şi "problemele privind finanţarea Nord Stream vor obliga Gazprom să aleagă şi să corecteze întârzierile în privinţa punerii în practică a proiectului South Stream".
Nabucco va lega Turcia de oraşul Baumgarten (Austria), traversând Bulgaria, România şi Ungaria. Va avea o lungime de 3.300 de kilometri, o capacitate de 31 de miliarde de metri cubi pe an şi un cost estimat la 7,9 miliarde de euro.
South Stream, realizat de Gazprom cu italienii de la ENI, va transporta gaze din Rusia şi Asia Centrală spre Europa, traversând fundul Mării Negre pe o lungime de 900 de kilometri, la adâncimea maximă de 2.000 de metri. Va costa peste 20 de miliarde de euro, capacitatea iniţială putând creşte de la 30 de miliarde de metri cubi pe an la 47 de miliarde de metri cubi.
