Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Alianta Nord-Atlantica a oficializat duminica prima faza a scutului antiracheta destinat protejarii Europei de eventuale atacuri provenite din Orientul Mijlociu, in special din Iran, un proiect sustinut cu tarie de americani, dar fata de care rusii si-au exprimat opozitia ferma.
'Este indispensabila apararea in fata rachetelor. Ne confruntam cu amenintari reale', a afirmat, potrivit AFP, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen la Chicago, unde are loc summit-ul Aliantei.
Sefii de stat si de guvern ai celor 28 de state membre ale NATO au declarat solemn ca faza initiala de dezvoltare ("capacitatea interimara") a fost finalizata. Aceasta este prima dintre cele patru etape in care va fi instalat scutul european antiracheta, sistem defensiv ce va fi complet pana in anul 2020. 'Este primul pas catre obiectivul nostru pe termen lung, acela de a asigura o protectie completa pentru toate populatiile, toate teritoriile si fortele din tarile europene', a explicat Rasmussen.
O garantie. Si pentru noi
'Sudul Romaniei este deja protejat impotriva oricaror eventuale atacuri cu rachete balistice, in urma deciziei NATO de operationalizare a primei faze a scutului antiracheta'. Afirmatia ii apartine presedintelui Traian Basescu si a fost facuta la summitul Aliantei. 'Decizia NATO de a declara drept functionala capacitatea interimara de aparare antiracheta garanteaza cetatenilor din statele membre ca Alianta Nord-Atlantica isi indeplineste obiectivele', a declarat Basescu, citat de Rador. Seful statului a explicat ca sistemul de aparare antiracheta protejeaza obiectivele strategice si comunitatile aflate pe teritoriul tarilor NATO si a precizat ca sistemul este unul defensiv. Presedintele Romaniei a afirmat ca tara noastra va continua sa dezvolte sistemul in parteneriat cu SUA.'Romania va fi deplin si permanent protejata numai dupa intrarea in functiune a componentelor sistemului care se amplaseaza pe teritoriul Romaniei. Pana atunci, suntem pe o geometrie variabila a sistemului de protectie, dar nu va exista de astazi nicio clipa in care macar sudul Romaniei sa nu fie protejat. Alianta trebuie sa fie pregatita sa copereze cu Rusia intr-un mod transparent, insa dezvoltarea sistemului de aparare antiracheta trebuie sa se desfasoare fara conditionari din partea unor state terte', a mai spus presedintele Traian Basescu.
Circa 30 de surse de amenintare
Pentru NATO, principala amenintare nu vine din partea Rusiei, ca in timpul Razboiului Rece, ci dinspre tarile Orientului Mijlociu sau din alte directii, care au obtinut rachete capabile sa loveasca Europa. Circa 30 de tari ar fi in aceasta situatie, dar una dintre ele, Iranul, a fost identificata in mod clar ca un pericol potential, dotandu-se cu rachete balistice cu o raza de actiune de 2.000/2.500 de kilometri, capabile sa ajunga pana in sud-estul Europei.
Scutul antiracheta va fi compus dintr-un radar ultra-puternic si performant, instalat in Anatolia (Turcia), sisteme de rachete SM-3 instalate pe fregatele Aegis din Marea Mediterana si interceptoare amplasate in Romania si Polonia. Intregul scut antiracheta va fi controlat de la comandamentul NATO de la baza Ramstein, din Germania.
Marul discordiei
Inca de la inceput, acest proiect a fost sustinut de Statele Unite, care au dezvoltat tehnologia si finantat cea mai mare parte a arhitecturii sale. Proiectul a devenit, de-a lungul anilor, principalul mar al discordiei dintre NATO si Rusia, reusind sa etompeze apropierea usoara care avusese loc dupa caderea Cortinei de Fier. Rusia considera acest proiect de scut drept o amenintare la adresa securitatii sale si solicita sa fie asociata acestui sistem, sau sa primeasca garantii ca acest scut nu este indreptat impotriva sa. NATO a refuzat insa categoric aceste propuneri din partea Moscovei, dorind sa-si pastreze capacitatea strategica de manevra.
Oportunitatea ridicarii si consecintele geopolitice si geostrategice ale instalarii acestui scut antiracheta au fost studiate timp de mai multi ani, iar proiectul a fost lansat in anul 2010, fiind prezentat drept "cheia de bolta" a Aliantei Nord-Atlantice, structura militara suprastatala a carei menire este de a asigura securitatea colectiva a celor 28 de state membre din Europa si din America de Nord.
Afganistan, eterna problema
Al doilea subiect al summit-ului, si totodata tema de maxima preocupare pentru Alianta, razboiul din Afganistan, s-a aflat pe agenda liderilor prezenti la Chicago. Strategia retragerii NATO din Afganistan pana la sfarsitul lui 2014 este pe "drumul cel bun" si face obiectul unei sustineri internationale, a declarat presedintele Barack Obama, care a avertizat totodata cu privire la zilele dificile care raman de infruntat. Potrivit lui Barack Obama, summitul urmeaza sa serveasca la stabilirea unui cadru pentru perioada de dupa 2014, an la sfarstul caruia este prevazut ca cei aproximativ 130.000 de militari NATO sa paraseasca tara, a carei securitate va fi asigurata integral de catre fortele afgane.
Presedintele Basescu a declarat ca e nevoie de solidaritate in randul tarilor NATO privind participarea la misiunea ISAF din Afganistan, el aratand ca Romania desfasoara in prezent 1.040 de militari combatanti, 76 de jandarmi instructori si 23 de militari in misiunea EULEX a UE.Ramanem pana in 2014
"Trebuie sa fim solidari. Am fost impreuna, am intrat in Afganistan, am fost in misiuni impreuna si pe masura ce ne indeplinim misiunea, si nu pe comandamente interne, ne retragem din Afganistan. Sigur, nu stiu daca pozitia mea va fi insusita de toti participantii, dar cred ca trebuia spusa", a spus presedintele intr-o conferinta de presa, referindu-se la pozitia Romaniei pe care a expus-o in dineul de lucru al liderilor NATO, unde a fost discutata situatia din Afganistan, potrivit Agerpres.
Presedintele a aratat ca Romania va ramane angajata in Afganistan pana la finalizarea retragerii misiunii ISAF a NATO, in 2014, iar obiectivul militarilor romani va fi consolidarea situatiei de securitate in zona Zabul, aria de responsabilitate a Romaniei. (deak.istvan@jurnalul.ro)
