Într-o viziune optimistă, Summit-ul NATO de la Lisabona ar putea deschide un nou capitol în cooperarea Alianţei cu Rusia. Într-una mai puţin optimistă, Alianţa Nord-Atlantică ar trebui să fie vigilentă şi gata de război în afara graniţelor sale.
Prima variantă a summit-ului de două zile al NATO, care a început astăzi (vineri, n.r.), la Lisabona, a fost expusă de cancelarul german Angela Merkel. Reuniunea "ar putea să se dovedească un pas hotărâtor în relaţia noastră cu Rusia (...) Aceasta ar putea deschide un nou capitol" în relaţiile dintre foştii inamici în timpul Războiului Rece, a fost părerea lui Merkel. Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, care este invitat la reuniune, urmăreşte să obţină sprijin pentru amplasarea, de Moscova, a unui scut antirachetă în Europa, în scopul contracarării unor posibile atacuri sau ameninţări cu atacuri din partea unor terţe
ţări considerate, în special de Statele Unite, ca susţinătoare ale terorismului, cum este Iranul.
Merkel s-a declarat indirect susţinătoarea Rusiei în acest nou proiect, afirmând că i-ar plăcea să vadă Rusia inclusă în discuţiile summit-ului.
Proiect comun
În principiu, viziunea preşedintelui rus se referă la un proiect comun Rusia - NATO de apărare antirachetă. La sfârşitul lunii trecute, Medvedev s-a arătat dispus să analizeze oferta făcută de NATO Rusiei privind colaborarea în cadrul acestui proiect. Consilierul lui Medvedev, Serghei Prihodko, s-a făcut imediat ecoul ideilor preşedintelui privind viitoarea colaborare a Rusiei cu NATO. "Credem că procesul euroatlantic a fost pus în mişcare şi avem o bună oportunitate de a asista la retragerea liniilor de diviziune şi de a evolua spre un spaţiu de securitate comun. Deciziile vor fi luate în următorii ani, dar consecinţele vor influenţa natura cooperării în deceniile următoare. Cu ocazia summit-ului, dorim ca importanţa participării comune la apărarea antirachetă să fie reflectată într-un fel sau altul în documente. Dar suntem realişti, nu vom cere imposibilul", a afirmat consilierul preşedintelui rus.
Rol nou
O viziune asemănătoare, dar mai "ofensivă", referitoare la viitorul rol al Alianţei a fost exprimată de însuşi secretarul-general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, care a declarat pentru Daily Telegraph că membrii Alianţei trebuie să rămână vigilenţi şi să fie pregătiţi pentru a-şi exercita puterea militară "în afara graniţelor NATO" în cazul unor ameninţări ca terorismul şi atacurile cu rachetă. El a explicat că, după aproape un deceniu de operaţiuni militare în Afganistan, unele ţări europene membre ale NATO au sugerat că Alianţa ar trebui să se concentreze pe apărarea teritoriului său "intern". "Scopul noului concept strategic este pregătirea Alianţei pentru a face faţă noilor provocări de securitate – atacuri cu rachetă, atacuri cibernetice, atacuri teroriste", a continuat secretarul general al NATO, adăugând că funcţia de bază a Alianţei rămâne "apărarea teritorială a ţărilor noastre". Dar "în lumea de astăzi trebuie să înţelegem că e nevoie să trecem şi în afara graniţelor noastre, tocmai pentru a ne proteja şi apăra aceste graniţe", a mai spus el, adăugând că se va lua în discuţie şi o reformă a structurilor de comandă ale NATO, care vor face forţele Alianţei mult "mai flexibile".