Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Încet, dar sigur, un număr tot mai mare de organe ale statului însărcinate cu aplicarea legii s-au instalat în ceea ce părea până acum a fi domeniul FBI şi al laboratoarelor de medicină legală - şi anume colectarea şi crearea apoi de baze de date cu ADN provenit de la potenţiali suspecţi, dezvăluie cotidianul american The New York Times.
Sute de mii de suspecţi “fişaţi”
Sute de mii de americani suspectaţi de activităţi criminale şi subversive - dar, de asemenea, şi victime inocente ale criminalităţii – ar fi astfel susceptibili de a fi înregistraţi pe viaţă în "fişiere" , cu ADN-urile lor stocate în laboratoarele a zeci de birouri locale ale organelor de aplicare a legii. Şi, în multe cazuri chiar fără să se ştie.
Sunt spionate, deci, nu numai telefonul mobil şi Internetul. Programul de monitorizare al serviciilor secrete americane include, de asemenea, colectarea de informaţii genetice, relatează cotidianul american The New York Times.
Potrivit ziarului american, un număr tot mai mare de forţe de poliţie din Statele Unite creează propriile bănci cu profile de ADN-uri ale potenţialilor suspecţi, în unele cazuri fără ştirea donatorilor.
Oraşul New York are o bază de date cu 11.000 de profile ADN ale unor suspecţi de diverse delicte. La fel, în Orange County, California, biroul procurorului districtual a stocat 90.000 de profile, multe obţinute de la delincvenţi care preferă să ofere profile genetice pentru a-şi reduce din pedepse sau chiar pentru a scăpa de acuzaţiile care le sunt aduse. In Baltimore, baza de probe ADN coţine profile genetice de la 3.000 de victime ale omuciderilor.
Este o chestiune, scrie The New York Times, care progresează cu discreţie şi care conduce poliţia locală într-un câmp nou de activitate, care până acum era de responsabilitatea FBI-ului. Aceasta, într-un moment de sensibilitate deosebită în domeniul spionării persoanelor, după recenta dezvăluire a existenţei programului secret de interceptare, Prism, folosit de către Agenţia de Securitate Naţională (NSA).
De la 11 septembrie 2001 încoace
După atentatele de la 11 septembrie 2001, NSA, aflată în subordinea Pentagonului şi cu peste 37.000 de angajaţi civili şi militari, a obţinut puteri mai ample pentru a supraveghea comunicaţiile din interiorul şi din afara SUA şi a analiza milioanele de informaţii care pot duce la dejucarea unui complot terorist. Marea parte a regulilor după care se ghidează cea mai opacă agenţie federală americană sunt secrete şi cunoscute în detaliu de un grup restrâns de consilieri ai preşedintelui Barack Obama, de congresmeni (dintre care unii au cerut informaţii care le-au fost refuzate) şi de judecători din Washington.
Însăşi existenţa NSA, înfiinţată în 1952 de preşedintele Harry Truman, a fost ţinută secretă peste 20 de ani şi, în pofida venirii lui Obama la Preşedinţie şi a apelurilor sale la transparenţă, puterile ei sunt la fel de ample ca în vremea lui George W. Bush. Din 2008, după ce Congresul a reformat legea supravegherii comunicaţiilor străine (FISA) pentru a reduce numărul mare de cazuri aflate sub control judiciar, NSA a creat cel mai complex sistem de date digitale cunoscut vreodată.
Prism “ştie” tot ce faci
Programul Prism permite accesul direct la serverele principalelor nouă companii de Internet, între care Microsoft, Google sau Apple, pentru a supraveghea mesaje, înregistrări video sau fotografii din străinătate, în care pot găsi date legate de posibile activităţi teroriste. Recentele dezvăluiri despre acest program nu sunt decât vârful aisbergului, “gurile rele” susţinând că NSA deţine peste 20 de miliarde de înregistrări de convorbiri telefonice şi de e-mailuri americane. În ciuda acestui secretism, atât Obama, cât şi numeroşi congresmeni democraţi şi republicani consideră că marja amplă de manevră acordată NSA este esenţială pentru a evita noi atacuri împotriva intereselor americane.
Compania Google a răspuns celor printr-un comunicat în care afirmă că este “foarte atentă cu securitatea datelor utilizatorilor” şi orice divulgare de informaţii către autorităţile federale americane se face cu respectarea legii, negând totodată că ar avea un fel de “poartă de intrare ascunsă” în sistemele sale astfel încât statul american să acceseze datele utilizatorilor.
Facebook a dezvăluit că a primit din partea autorităţilor americane în al doilea semestru al lui 2012 între 9.000 şi 10.000 de cereri de informaţii despre utilizatori, asigurând că nu s-a conformat sistematic. Cererile anchetatorilor erau fondate pe fapte care merg de la dispariţia unui copil la presupuse ameninţări teroriste, trecând prin delicte minore. Numărul de conturi vizate variază între 18.000 şi 19.000 în aceeaşi perioadă a ultimelor şase luni ale lui 2012, a precizat Facebook fără a dezvălui de câte ori a răspuns acestor cereri.
Un ritm susţinut
Tendinţa este de aşteptat să accelereze după recenta sentinţă a Curţii Supreme din Maryland, a remarcat cotidianul american. Respectiva instanţă a confirmat legalitatea unei dispoziţii aprobate, în care se permite autorităţilor statului să colecteze mostre de ADN de la persoanele arestate pentru infracţiuni grave. Bazele de date "locale", scrie New York Times, sunt gestionate în conformitate cu propriile norme, care să permită poliţiei o marjă de manevră mai largă decât reglementările la nivel de stat şi federal.
În unele cazuri, continuă ziarul, mostre de ADN sunt colectate nu numai de la persoane condamnate sau arestate pentru infracţiuni grave, dar, de asemenea, şi de la cele care sunt victime ale acestor delicte, fără a fi conştienţi de faptul că informaţiile colectate ar putea fi utilizate pentru cercetări viitoare.
De multe ori, ADN-urile care provin de la anumiţi inculpaţi sunt folosite ca parte a acuzării sau în schimbul reducerii capetelor de acuzare şi a condamnărilor.
In numele legii
Între timp, directorul FBI, Robert Mueller, la o audiere în Congres, a asigurat că "supravegherea comunicaţiilor din partea serviciilor de securitate din SUA a avut loc cu respectarea deplină a legii", prin urmare, Mueller a reiterat că niciun american nu a fost spionat la telefon. “Activităţile noastre de supraveghere” - a explicat el – “se referă la numerele chemate, ora la care sunt efectuate şi lungimea apelurilor telefonice, dar nu la conţinut". El a subliniat – ca şi şeful Agenţiei Naţionale de Securitate - că acest tip de activitate este fundamental pentru identificarea şi localizarea suspecţilor de terorism".
