Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cel puţin 1.195 de jurnalişti au fost ucişi din cauza muncii pe care o depuneau, începând cu anul 1992 şi până în prezent, în diferite zone de conflict de pe glob dar şi în ţări care nu se află în conflict sau război, chiar şi în cursul acestei luni înregistrându-se câteva astfel de asasinate, însă autorităţile au declanşat procedurile de urmărire penală împotriva criminalilor în mai puţin de 3% din aceste cazuri, conform unui material publicat marţi de New York Times.
În cel puţin 787 de cazuri din cele 1.195, identitatea criminalilor este cunoscută dar chiar şi aşa nu au fost aduşi încă în faţa justiţiei, conform Comitetului pentru Protecţia Jurnaliştilor (CPJ), un ONG dedicat apărării libertăţii presei, cu sediul la New York. Acest ONG a identificat doar 34 de cazuri în care ucigaşii de ziarişti au fost condamnaţi. Criminalii pot fi localnici, personal militar sau membri ai unor grupări extremiste de tipul ISIS. CPJ nu a luat în discuţie cazurile de jurnalişti care au murit în timp ce participau la operaţiuni militare sau la alte misiuni periculoase.
Irakul, Siria, Filipinele şi Somalia înregistrează cele mai ridicate cote ale crimelor nepedepsite comise împotriva reprezentanţilor presei în ultimii 10 ani. Din anul 1992, când CPJ a început monitorizarea acestor cazuri de violenţă extremă împotriva reprezentanţilor presei, nicio crimă comisă împotriva unor jurnalişti în Filipine, India sau Siria nu a fost pedepsită. Prima poziţie în clasamentul crimelor nepedepsite comise împotriva presei este deţinută de Irak, unde au fost ucişi 174 de jurnalişti şi nu a fost pus sub acuzare niciun suspect dintre cei 110 cunoscuţi de poliţie. Aceeaşi situaţie se regăseşte în Siria, unde au fost asasinaţi 95 de jurnalişti (12 suspecţi care nu au ajuns în faţa instanţei) şi respectiv în Filipine unde au fost ucişi 77 de reprezentanţi ai presei fără a fi tras nimeni la răspundere dintre cei 68 de suspecţi. Pe următoarele poziţii se află Somalia, cu 59 de jurnalişti ucişi şi un singur vinovat adus în faţa legii din 34 de suspecţi, Pakistanul cu 58 de victime din rândul presei şi niciun anchetat dintre 30 de suspecţi şi respectiv Rusia cu 56 de ziarişti omorâţi şi doar 2 criminali judecaţi din 32 de suspecţi.
Următoarele locuri în acest clasament al celor mai periculoase ţări pentru presă sunt ocupate, în ordine, de India, Brazilia, Mexic, Afganistan, Bangladesh, Sri Lanka, Nigeria şi Sudanul de Sud.
Un caz recent este cel al lui David Gilkey, unul dintre cei 26 de jurnalişti americani care au plătit cu viaţa pentru a-şi face meseria. La 5 iunie, David Gilkey, fotojurnalist premiat care lucra pentru National Public Radio (NPR) şi translatorul său, Zabihullah Tamanna, au fost ucişi după ce talibanii au atacat maşina în care se aflau cei doi, pe un drum, în apropiere de Marja, în Afganistan. Autorităţile afgane nu au reţinut niciun suspect în acest caz. David Gilkey este unul dintre cei doi ziarişti americani care au murit în conflictul din Afganistan în ultimii 15 ani.
Într-un clip despre munca sa din Haiti, din 2010, David Gilkey descria importanţa prezenţei jurnaliştilor în punctele fierbinţi ale lumii: "Nu este vorba doar de a face un reportaj sau de a face nişte poze. Este vorba despre a face un reportaj şi fotografii care să aibă capacitatea de a-i convinge pe oameni să acţioneze în legătură cu cele întâmplate", susţinea el.
Talibanii au vizat în repetate rânduri reprezentanţii presei. Anul trecut ei au ameninţat cele mai populare două organizaţii media din Afganistan. Într-unul dintre puţinele cazuri încheiate cu condamnări, Khalid Shaikh Mohammed, un important membru Al-Qaida şi cel care s-a prezentat drept "arhitectul" atacurilor din 11 septembrie 2001, a fost condamnat pentru uciderea lui Daniel Pearl, un reporter care lucra pentru Wall Street Journal şi care a fost răpit şi apoi decapitat în Pakistan în 2002.
Însă cel puţin 88% dintre jurnaliştii ucişi fac parte din organismele media locale şi lucrează în propriile lor ţări. De asemenea, cel puţin 40% dintre jurnaliştii ucişi au primit în prealabil ameninţări cu moartea.
Tot Irakul se află pe primul loc şi în clasamentul ţărilor în care au fost ucişi jurnalişti pentru că îşi făceau meseria. Pe teritoriul irakian au fost ucişi cel puţin 149 de jurnalişti locali şi 23 de ziarişti străini. Statul Islamic este responsabil de moartea a cel puţin 24 de jurnalişti începând cu anul 2013, majoritatea lor în Irak, dar şi în Siria, Turcia şi Franţa. Gruparea teroristă a început prin a răpi ziarişti pentru răscumpărare, însă mulţi dintre cei răpiţi au fost torturaţi şi apoi ucişi. James Foley, care a fost răpit în 2012 şi decapitat în august 2014, a fost primul jurnalist american ce a fost ucis de Statul Islamic în Siria. Militanţii şi-au asumat responsabilitatea şi pentru uciderea jurnalistei Ruqia Hassan.
Siria se află pe locul doi în ceea ce priveşte numărul crimelor împotriva reprezentanţilor presei comise în ultimii 24 de ani, fiind urmată la mică distanţă de Filipine, stat unde presa este de foarte mult timp victimă a ameninţărilor şi unde, chiar dacă nu există războaie sau conflicte deschise, se înregistrează foarte multe cazuri de crime împotriva jurnaliştilor şi cele mai puţine condamnări împotriva criminalilor. Situaţia jurnaliştilor din Filipine a fost ilustrată în tonuri sumbre de cuvintele pe care preşedintele filipinez Rodrigo Duterte le-a rostit luna trecută: "Doar pentru că eşti jurnalist, nu eşti scutit de asasinat". El justifica astfel moartea unor reporteri locali despre care susţinea că ar fi fost corupţi. Recent însă, notează New York Times, el şi-a schimbat poziţia precizând: "Nu aprob şi nici nu tolerez uciderea jurnaliştilor, indiferent de motivul pentru uciderea lor".AGERPRES
