Reprezentanţi ai Kievului, Moscovei şi separatiştilor din estul Ucrainei se reunesc vineri la Minsk, capitala Belarusului, în încercarea de a face să avanseze procesul de pace în reglementarea conflictului ucrainean, în contextul unui armistiţiu foarte fragil.
În urma protocolului de încetare a focului, semnat spre surpriza generală la 5 septembrie la Minsk între Kiev şi rebeli, preşedintele Petro Poroşenko a propus garantarea unui 'statut special' provizoriu pentru unele zone din estul ţării şi alegeri locale în luna decembrie. Aceste oferte, adoptate de deputaţii ucraineni, figurează în centrul discuţiilor de vineri de la Minsk. Dacă Moscova şi-a exprimat susţinerea pentru concesiile politice ale Kievului, rebelii au respins orice propunere din partea autorităţilor ucrainene cu privire la un teritoriu pe care ei îl doresc independent, relatează AFP, citată de Agerpres.
Separatiştii vor fi reprezentaţi la discuţiile din capitala belarusă de 'premierul' autoproclamatei republici Doneţk, Aleksandr Zaharcenko, şi de 'vicepremierul' Andrei Purghin. Acesta din urmă a declarat joi că participanţii vor evoca cu prioritate problema 'statutului special' pentru regiunile Doneţk şi Lugansk.
În acelaşi timp, reprezentantul Kievului, fostul preşedinte ucrainean Leonid Kucima, a subliniat înainte de plecarea spre Minsk că negocierile 'nu pot avea loc în niciun caz în detrimentul independenţei Ucrainei şi integrităţii sale teritoriale'. El a respins de asemenea 'orice formă de federalism şi recunoaşterea republicilor autoproclamate' în bastioanele rebele.
Protocolul în 12 puncte, încheiat la 5 septembrie la Minsk şi semnat şi de ambasadorul Rusiei în Ucraina, precum şi de un reprezentant al OSCE, conţine dispoziţii privind controlul la graniţa ruso-ucraineană cu ajutorul OSCE şi crearea unei zone de securitate în teritoriile de frontieră. Protocolul prevede totodată ajutor umanitar şi refacerea economică a regiunii industriale Donbas