Norvegia a virat spre stanga

Norvegienii, poporul cel mai prosper din lume, au decis sa vireze spre stanga, votand la scrutinul de luni pentru socialisti. Prin urmare, opozitia socialista a obtinut 88 dintre cele 169 de locuri in Parlament, coalitia aflata in prezent la putere reusind sa castige 81 de mandate. Premierul crestin-democrat Kjell Magne Bondevik s-a aratat "deceptionat ca guvernul nu a primit mandatul pentru continuarea activitatii".

DREAPTA, SANCTIONATA. Cu exceptia liberalilor, partidele de centru-dreapta au inregistrat rezultate mult mai slabe in raport cu scrutinul din 2001, in timp ce formatiunea populista Partidul Progresului (FrP) a ajuns pe locul doi in preferintele electoratului, obtinand 37 de mandate in Legislativul de la Oslo. Premierul Kjell Magne Bondevik, in varsta de 58 de ani, l-a informat marti pe regele Harald asupra demisiei sale, act ce nu va intra in vigoare pana la jumatatea lunii octombrie, o data cu sesiunea parlamentara de toamna si cu depunerea proiectului de buget pe anul 2006 de catre Executiv.

In urma alegerilor, stanga a reusit sa se impuna, promitand o repartitie "mai echitabila" a valorilor. Opunandu-se masurii de reducere a impozitelor, implementata de coalitia de dreapta, socialistii au promis suplimentarea finantarii educatiei, sanatatii si a asistentei pentru persoanele in varsta, totodata angajandu-se sa pastreze disciplina fiscala.

REVENIRE. Liderul laburist norvegian Jens Stoltenberg (foto), in varsta de 46 de ani, se pregateste sa revina in functia de prim-ministru, dupa ce l-a invins luni, in alegeri, pe premierul crestin-democrat Kjell Magne Bondevik. Chemat la guvernare alaturi de socialisti si fortele de centru, Stoltenberg va trebui sa invete rapid lectia impartirii puterii, destul de dificil pentru un partid laburist obisnuit sa decida singur.

In perioada 1993-1996 a condus Ministerul Energiei si apoi i s-a incredintat portofoliul Finantelor, intre 1996 si 1997. In 2000, a provocat inlocuirea primului guvern al lui Bondevik si a devenit apoi cel mai tanar premier din istoria tarii.

Stoltenberg sustinea ideea unei politici de stanga moderne, dorind modernizarea sectorului public si lansarea privatizarii partiale a unor mari companii. La urmatoarele alegeri legislative, in 2001, laburistii au obtinut cele mai slabe rezultate inregistrate din anii 1920 (24,3%), Stoltenberg adoptand apoi un discurs orientat spre stanga clasica, ce a pus accentul pe educatie, sanatate si ingrijirea persoanelor in varsta.

NOUL PREMIER

Viitorul sef al guvernului are o cariera politica indelungata, inceputa cu manifestatiile impotriva razboiului din Vietnam si continuata cu o activitate de durata in diferite ministere. Tatal sau a fost desemnat de laburisti in numeroase functii diplomatice si ministeriale, in timp ce mama sa a ocupat o functie de secretar de stat, Bondevik neputand ramane indiferent in fata unei cariere politice. Mediul in care a crescut l-a facut sa fie considerat drept "un aristocrat laburist" cu o soarta privilegiata. Tanarul Jens a primit o educatie liberala intr-o scoala de pedagogie experimentala, dar in 1973 a devenit unul dintre adolescentii apropiati de cercurile maoiste care au spart geamurile Ambasadei americane din Oslo, in semn de protest fata de razboiul din Vietnam.