Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Alegerea ţintelor indică un scop clar: acela de a le induce oamenilor teama că pot fi ucişi în numele Jihadului oriunde, oricând, în plin exerciţiu al stilului lor de viaţă. "Dacă aşa ceva s-a putut întâmpla la Paris, e clar că se poate întâmpla oriunde", spune una dintre studentele franceze de la Facultatea de Medicină din Iaşi, punând în cuvinte temerea multor europeni.
Meciul ultra-mediatizat dintre naţionalele Franţei şi Germaniei, ţările al căror tandem formează motorul polic şi economic al Europei, nu a fost deloc întâmplătoare. O spun nu doar analişti citaţi în mass-media occidentale, ci chiar şi revendicatorii seriei de atentate. "Opt fraţi cu centuri explozibile şi cu arme de foc au atacat locuri alese încă de dinainte, cu mare precizie, chiar în inima capitalei Franţei: Stade de France, clubul Bataclan, unde se adunaseră sute de oameni angajaţi într-o sărbătoare a perversităţii, precum şi alte ţinte. Parisul a tremurat din toate încheieturile iar străzile i-au devenit neîncăpătoare. Bilanţul acestor atacuri este de cel puţin 200 de cruciaţi ucişi, cu meritul lui Alah", se arată în mesajul transmis în ziua de după atacuri de către gruparea Statul Islamic.
Trei dintre teoriştii sinucigaşi au detonat încărcătura cu explozibil pe care o aveau asupra lor făcând un număr minim de victime. Este vorba despre cei care s-au aruncat în aer în apropiere de arena Stade de France. Există deja speculaţii cum că planul de atac era ca aceşti kamikaze să intre pe stadion şi să provoace carnagiu acolo. Ceva le-ar fi zădărnicit acest plan.
Atacul de la sala de concert Bataclan a vizat, clar, tineri veniţi să se distreze la concertul rock al unei trupe americane. Distracţie care, în sine, e de neconceput pentru un islamist radical. Scenariul de aici aminteşte de tragedie de la teatrul Dubrovka din Moscova, luat cu asalt de separatiştii ceceni. Au murit atunci 130 de oameni, iar intervenţia forţelor speciale a dus la moartea a 40 de minilanţi.
Jurnalişta Agnes Poirier observă însă că locurile alese de atacatorii de la Paris nu sunt totuşi puncte cunoscute de pe harta turistică a Parisului. "Sunt puncte din cartiere relativ modeste, normale, frecventate de clasa muncitoare, cum s-au spune, care nu au vizibilitate printre turişti", explic Poirier, pentru BBC. Pentru expertul în securitate Shashank Joshi, de la Royal United Services Institute, aceste alegeri demonstrează "intenţia jihadiştilor de a lovi zone unde oamenii vin să se relaxeze, să îşi petreacă timpul în mod plăcut, socializând".
Atacuri oriunde, oricând
Cea mai potrivită comparaţie pentru acest mod de operare este cea cu atacul comis în 2008 la Mumbai, în India. Militanţii islamişti pakistanezi au indus teroarea pe străzile oraşului, comițând simultan atacuri sinucigaşe şi asalturi cu arme de foc.
Atrocitatea de la Paris mai arată ceva, e de părere Pieter Van Ostaeyen, expert belgian în securitate: "Militanţii nu se mai concentrează asupra unei ţinte prioritare, au renunţat la astfel de ierarhizări. Semnalul pe care îl trag este că pot ataca oricând şi oriunde şi că loviturile lor nu pot fi preîntâmpinate". Astfel de atentate au deja un istoric bogat în Irak şi Siria, dar pentru Franţa ele reprezintă o neagră premieră.
De la “lupi singuratici” la atacuri sincronizate
De altfel, modul în care jidadiştii îşi duc războiul sângeros în Europa pare că a suferit modificări faţă de strategia din ţări precum Yemen, Irak, Libia sau Siria. Ţintele predilecte din lumea arabă sunt moscheile şi pieţele. În Europa, atacurile au avut loc în zone definitorii pentru stilul de viaţă al occidentalilor. La Madrid, au fost în colimator trenurile de navetişti. La Londra, transportul urban în comun.
La Toulouse, în 2012, victimele au fost ucise lângă o şcoală, la Bruxelles, anul trecut, la un muzeu, iar la începutul acestui an, în redacţia săptămânalului satiric francez Charlie Hebdo. Modul de operare a suferit, de asemenea, modificări îngrijorătoare, punctează Patrick Skinner, consultant pe probleme de securitate.
„Până recent, Statul Islamic folosea aşa-numiţii
Un exemplu de astfel de atac radical simplist, dar şocant, a fost uciderea a soldatului britanic Lee Rigby, atăcat şi ucis cu cuţite şi macete. „Ce am văzut la Paris diferă total de fostul mod de operare. E cu totul altceva. Au fost atacuri pregătite atent şi bine sincronizate. Iar faptul că adepţii ISIS au putut duce la îndeplinire un atfel de plan, şi nu oriunde, ci la Paris, unde serviciile speciale sunt foarte bune, arată clar că pe undeva ne scapă ceva important”, conchide expertul american.
