Noul stil de viaţă American în era Obama

O dată cu criza economică, americanii au învăţat să consume mai puţin. Au început să facă economie şi la energie şi să se bucure de mai mult timp liber şi de viaţa de familie.

Prin manifestarea violentă, recesiunea americană, cea mai grea de până acum, a făcut şi face în continuare milioane de victime. Sute de mii de oameni rămân şomeri în fiecare lună, iar alte sute de mii îşi pierd casele, pentru că nu mai au cu ce să-şi achite creditele. Pentru o naţiune care se obişnuise să trăiască peste posibilităţile ei materiale, criza financiară a venit nu ca un duş rece, ci ca unul de gheaţă. Se poate spune că americanii au revenit abia acum cu picioarele pe pământ, iar criza aduce pe zi ce trece schimbări semnificative în societatea profundă.

SFĂRŞITUL SPECULAŢIILOR
În timp ce după 11 Septembrie George Bush le ordona americanilor să meargă liniştiţi la cumpărături, pentru a susţine economia, noul preşedinte de la Casa Albă, Barack Obama, care îşi încheie primele o sută de zile de mandat, deloc rele, din contră, îi sfătuieşte să fie cât mai cumpătaţi. Chiar din primele zile în Biroul Oval ale noului preşedinte, America anilor Obama se conturează pe de-o parte constrânsă de furtuna economică, iar pe de alta, marcată de o puternică voinţă politică.

Speculaţiile iau sfârşit, consumului excesiv i se pune frână, transportul a devenit mai ecologic. E mai puţin de lucru, dar e mai mult timp liber, mai puţini bani şi profit, dar mai multă viaţă socială. Această tranziţie duce spre ceea ce obseratorii numesc "noua normalitate", scrie Le Figaro. Acea normalitate care renaşte din cenuşa crizei.

DEZVOLTAREA DURABILĂ
Americanii pun acum accentul pe "dezvoltarea durabilă" şi nu pe cea "de carton", la care aspirau înainte. Adică acea dezvoltare care se face în timp, fără speculaţii la bursă, fără "găuri în carduri", fără împrumuturi pe viaţă pentru o casă ce era musai să se mărească şi fie schimbată pentru asta din doi în doi ani, până ajungeau să stea în ditamai căsoiul, cu zeci de camere, în afara oraşului, deşi îl plăteau până la sfârşitul vieţii.

Acum au aflat că pot să mănânce mai mult şi mai bine acasă şi mai rar sau deloc la restaurant, că în bucătărie nu le mai trebuie două cuptoare, unul pentru mâncarea obişnuită şi celălalt pentru prăjituri, că în baie nu au neapărat nevoie şi de cadă şi de duş sau că un garaj pentru trei maşini este aproape inutil, iar două automobile Mercedes pot fi înlocuite cu succes cu un Prius hibrid, un Smart sau chiat cu un scooter.

MAI PUŢIN MONETIZAŢI
Ei îşi stabilesc mai atent priorităţile şi renunţă fără mari regrete la cheltuielile de lux care îi împovărau înainte. Unii dintre ei spun că recesiunea i-a făcut mai deştepţi chiar, pentru că şi-au dat seama de efectul iluzoriu al îmbogăţirii "compulsive" din anii trecuţi. Acum, în gândirea şi stilul lor de viaţă câştigă tot mai mult teren ideea de dezvoltare durabilă, care se face mai lent, dar e mai stabilă şi le mai lasă timp să şi trăiască.

Dezvoltarea durabilă îi face mai liberi, mai puţin dependenţi de munca în exces, de ratele la bancă, mai puţin "monetizaţi", mai sănătoşi fizic şi psihic şi mult mai sociali. Pentru a se evita concedierile masive, americanii au recurs la micşorarea duratei de muncă săptămânală la 33,2 ore. Să fi descoperit ei, în sfârşit, că banii nu aduc fericirea?