Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Instanţa respectivă, cea mai înaltă din Germania, a produs un şoc în 15 noiembrie, anulând transferul către finanţarea investiţiilor ecologice strategice şi sprijinirea industriei a 60 de miliarde de euro din credite neutilizate. Guvernul de la Berlin încerca printr-un program în acest sens să valorifice un fond special legat de pandemia de coronavirus, respectând totodată o reglementare naţională care plafonează strict deficitul public.
Decizia Curţii a fost o lovitură grea pentru executivul condus de Scholz - "o catastrofă", apreciază AFP, observând că economia Germaniei s-au declanşat primele simptome de panică.
Încă din mandatul predecesoarei lui Scholz, Angela Merkel, Germania a decis să urmeze modelul rigorii bugetare britanice, limitând îndatorarea mai drastic decât reglementările Uniunii Europene, care prevăd o limită anuală de 3% din produsul intern brut. Aşa-numita "frână a datoriei", înscrisă din 2009 în Constituţia germană, limitează creşterea deficitului public la 0,35% pe an, cu excepţia situaţiilor excepţionale. Acestea au fost declarate timp de trei ani, începând din 2020, ca urmare a pandemiei, apoi a războiului de agresiune declanşat de Rusia împotriva Ucrainei.
În 2023, Berlinul a folosit credite dintr-un fond special destinat iniţial compensării efectelor crizei sanitare doar în 2021, când plafonul de îndatorare era suspendat. Acesta a fost principalul motiv din care Curtea Constituţională s-a opus guvernului.
Ca reacţie, Scholz a anunţat deja marţi în parlament că la sfârşitul anului va înceta protecţia împotriva inflaţiei prin reducerea facturilor la gaze şi energie electrică pentru familii şi firme, prevăzută anterior să continue în prima parte a anului viitor. Cancelarul a recunoscut că decizia Curţii Constituţionale creează pentru Germania "o nouă realitate", care "va afecta capacitatea ţării noastre de a atinge obiective importante" de investiţii în infrastructură.
