Două inţiative ale premierului ungar Viktor Orban i-au atras critici zgomotoase din partea opoziţiei de la Budapesta dar şi a organizaţiilor internaţionale de presă. Potrivit Washington Post, conservatorul Viktor Orban este acuzat că încearcă să impună un control strict al statului asupra mass-media, mai ales că propunerile sale au şanse mari să fie adoptate de Parlament.
În linii mari, premierul doreşte, pe de o parte, înfiinţarea unui consiliu mult mai puternic pentru a supra-veghea posturile publice şi private de radio şi televiziune şi, pe de altă parte, un for de control asupra presei scrise şi a blogurilor.
Profitând de larga majoritate parlamentară obţinută în urma alegerilor din primăvara acestui an, Viktor Orban a obţinut anularea unei prevederi constituţionale care viza evitarea monopolurilor în domeniul mass-media. Ulterior, partidul premierului, Fidesz, a propus un proiect, ce urmează să fie supus la vot luna aceasta. Documentul prevede fuziunea autorităţilor pentru supravegherea posturilor publice de radio şi televiziune şi crearea unui consiliu media mult mai puternic, cu rolul de supraveghere atentă a posturilor publice şi private. Preşedintele noului consiliu ar urma să fie numit direct de premierul Viktor Orban, iar restul membrilor de către partidul de guvernământ.
Potrivit opoziţiei socialiste, efectul ar fi "transformarea presei publice într-o presă de partid". Fenomenul ar fi o premieră în Europa Centrală după căderea regimurilor comuniste, notează Washington Post.
O altă măsură, care ar urma să fie adoptată în toamnă, vizează presa scrisă şi chiar blogurile. Organisme guvernamentale vor avea misiunea de a monitoriza cu stricteţe informaţiile publicate de aceste mijloace de informare, precizează Washington Post. Dezbaterile în Parlament au fost amânate după criticile dure venite din partea organizaţiilor de presă internaţionale.
Subliniind caracterul controversat al măsurilor iniţiate de Viktor Orban de la preluarea mandatului de premier, Washington Post face referire şi la modificarea adusă legii cetăţeniei, una dintre primele acţiuni ale cabinetului condus de politicianul conservator. "Măsura de acordare a cetăţeniei etnicilor maghiari care locuiesc în alte ţări vizează minorităţi din Slovacia, România şi Serbia. Dat fiind că primele două ţări sunt membre UE, iar a treia este candidată la aderare, o astfel de măsură nu părea să fie necesară. Însă Orban încearcă să le facă pe plac celor care nu au acceptat niciodată prevederile Tratatului de la Trianon, prin care s-au stabilit actualele frontiere ale Ungariei. Dacă iniţiativa cetăţeniei poate fi considerată una strict simbolică, încercarea de a impune controlul asupra mass-media nu este simbolică", avertizează publicaţia americană.