Ordinul lui Obama către agenţii secreţi, după scandalul Snowden: Spionaţi-vă între voi!

După scandalul legat de dezvăluirile făcute de Edward Snowden, Obama le-a ordonat angajaţilor federali să se spioneze între ei

Pentru ca o nouă scurgere de informaţii despre SUA să nu se mai producă la nivel mondial, Barack Obama a trecut la măsuri neconvenţionale. 
Era suficientă lovitura dată de Julian Assange, care a publicat sute de mii de e-mail-uri despre spionajul diplomatic al ambasadelor americane din străinătate prin intermediul site-ului său, WikiLeaks. Obama a mai primit recent o lovituă de la fostul colaborator al NSA , care a dezvăluit programul american de supraveghere a corespondenţei electronice şi a telefoanelor mobile în lumea întreagă, Edward Snowden.

Mai extins decât WikiLeaks
Acest scandal ce se anunţă a fi, de departe, mult mai extins decât WikiLeaks, este abia la început, autorul dezvăluirii acestuia, Edward Snowden, fiind, după toate informaţiile de până acum, într-un război al nervilor, în zona de tranzit a unui aeroport moscovit, în aşteptarea unei ţări care să îi ofere un azil politic sigur, fără să se teamă că va supăra Statele Unite.
S-a aflat că Obama vrea să taie răul de la rădăcină şi le-ar fi ordonat angajaţilor federali să raporteze imediat orice acţiuni susceptibile de "trădare” pe care le-ar observa la colegii lor. Cu alte cuvinte, Obama şi-a îndemnat angajaţii federali să se spioneze între ei, au dezvăluit unii experţi şi numeroase documente guvernamentale, după cum relatează presa americană.

Fără precedent
Acest gen de spionaj, ale cărui tehnici, nesusţinute din punct de vedere ştiinţific, constituie pilonul de bază al programului "Insider Threat Program” (spionajul din interior, în alţi termeni, n.r.). Este un program fără precedent iniţiat de Guvernul SUA, prin care milioane de birocraţi federali şi colaboratori trebuie să fie atenţi şi să raporteze "la centru” orice "comportament sau persoană cu risc crescut” pe care le-ar identifica în rândul colegilor lor. Mai mult, cei care nu vor face acest lucru sunt pasibili de sancţiuni, inclusiv de acuzaţii de natură penală.

Ordin "de sus”
Obama a mandatat, de altfel, un astfel de program încă din 2011, care a trecut neobservat, după ce un militar, Bradley Manning, a descărcat sute de mii de documente clasificate şi le-a trimis site-ului WikiLeaks, scrie mcclatchydc.com. Ordinul lui Obama a inclus, practic, orice departament federal sau agenţie federală, precum şi Forţa de Pace, Ministerul Educaţiei şi alte instituţii guvernamentale care nu erau implicate direct în programele de Securitate Naţională.

Monitorizarea colegilor
Angajaţilor federali, precum şi colaboratorilor şi subcontractanţilor li s-a cerut în mod special să monitorizeze stilul de viaţă, atitudinea şi comportamentul colegilor de la locul de muncă, iar managerilor birourilor unde există astfel de activităţi ce "ar putea aduce prejudicii Statelor Unite” li s-a dat mână liberă să controleze chiar şi prin acces electronic, "direct şi regulat”, orice fel de documente, inclusiv personale, ale celor vizaţi, pentru a putea anticipa astfel eventuale acţiuni "subversive” pe care aceştia ar putea să le întreprindă şi a le împiedica la timp.

Eficienţa, sub semnul întrebării
Totuşi, chiar şi consilierii ştiinţifici cei mai experimentaţi au îndoieli cu privire la eficacitatea acestor tehnnici de spionaj "din interior”, ei afirmând că încercările de a anticipa viitorul prin monitorizarea comportamentului angajaţilor nu au fost încă dovedite exact, dar pot în schimb să ducă la încălcări grave ale legii şi ale drepturilor omului. Deocamdată, toate aceste tehnici sunt pure speculaţii, după cum a tras concluzia Stephen Fienberg, profesor de Statistică şi Ştiinţe Sociale la Universitatea Carnegie Mellon din Pittsburg.
Pentagonul, agenţiile americane de spionaj şi Departamentul pentru Securitatea Internă au cheltuit zeci de milioane de dolari pentru proiectele de cercetare în domeniul spionajului intern. După decenii de asemenea eforturi încă nu au reuşit să facă o listă de comportamente prin care să se poată identifica cu certitudine acea parte a angajaţilor guvernamentali ce ar putea viola la un moment dat legile securităţii naţionale.

Omul care a dat totul peste cap
O dovadă clară că acest program de supraveghere nu dă roadele aşteptate ci, din contră, poate aduce prejudicii grave Statelor Unite, este cazul lui Edward Snowden care a fugit din SUA cu documente strict secrete ce detaliază activităţile Agenţiei Naţionale pentru Securitate (NSA) din cadrul programului de interceptare a corespondenţelor electronice şi a telefoniei mobile. O parte dintre aceste documente au fost publicate de cotidianul britanic The Guardian şi de cel american The Washington Post.
Eric Feldman, fost inspector general al National Reconnaissance Office, agenţia secretă care controlează sateliţii americani de spionaj, şi-a exprimat îngrijorarea faţă de faptul că a-i obliga pe angajaţii guvernamentali, cei ai corporaţiilor, precum şi colaboratorii acestora să îşi spioneze colegii, ar putea deveni un fel de "cultură represivă”. "Răspunsul este să nu existe o replică în genul STASI”, a mai spus Feldman, făcând astfel aluzie la poliţia secretă din vremea Germaniei comuniste.