Osama nu mai e, dar America e departe de a-şi fi revenit

Cel care a pus la cale marea lovitura in inima puterii mondiale a murit fara sa vada tara pe care a urat-o cel mai mult ingenuncheata pe vecie.

Presedintele Barack Obama anunta la 1 mai ca un comando de elita al armatei ta­rii sale l-a ucis pe Osama bin Laden, "creierul" atentatelor din 11 septembrie 2001, cel care in urma cu zece ani pusese in aplicare planul unui atac terorist de maxima cruzi­me, dobo­rand cu avioane "sinu­cigase" World Trade Center, unul dintre simbolurile Americii.
Era vestea pe care america­nii o as­teptau de un deceniu. A venit la fix, exact in anul cand comemorarea victimelor lui Bin Laden avea sa se "rotunjeasca" la 10 ani.

11 septembrie 2001 a ramas in istoria Statelor Unite ca fiind cel mai grav atac. 11 septembrie 2001 a fost momentul cand marea democratie a lumii si-a aratat partea ei slaba, vulnerabila. 11 septembrie 2001 a fost momentul cand America a fost surprinsa cu mainile goale, cu garda jos de niste fanatici indoctrinati pana la jertfire de sine pentru a indeplini planul abominabil al unui dement. 11 septembrie 2001 a fost momentul cand lumea s-a schimbat, iar in limbile tuturor popoarelor si-a facut tot mai mult loc cuvantul terorism – subiect la ordinea zilei, ajuns astazi subiect esential al tuturor politicilor. Si chiar daca America nu a ingenuncheat de-a binelea asa cum si-ar fi dorit Bin Laden, care o ameninta sistematic cu o noua varsare de sange, ea este astazi slabita, mai nesigura, dezamagita.

In 2008, America a schimbat iarasi lumea. Primea si dadea la randul ei o noua lovitura, dar fara terorism si varsare de sange, ci in plan financiar. In "lunea neagra" de 15 septembrie a anului 2008, Lehman Brothers provoca un "11 septembrie" financiar, din care lumea nu si-a revenit nici astazi, cand pare a fi amenintata chiar de o grava recesiune. Este greseala "traiului pe datorie" cu care America si-a incurajat cetatenii decenii de-a randul, creandu-le aparenta unui trai lipsit de griji, dar cu mult peste po­sibilitatile lor reale. Astfel, balonul im­prumuturilor bancare si achi­zitiilor imobiliare din ce in ce mai scumpe s-a umflat pana cand s-a spart, urmand falimente in lant si saracie.

Ce plateste si astazi America? Plateste consecintele teribilului 11 septembrie 2001. Chiar din acel an, presedintele de-atunci George W. Bush deschidea, in numele luptei impotriva terorismului, primul teatru de lupta impotriva terorismului in octombrie, in Afganistan, iar in martie 2003, al doilea teatru de lupta se deschidea in Irak. Americanii au fost sustinuti de o coalitie internationala, dar trupele SUA au fost baza, aflandu-se mereu in linia intai si fiind implicate in cele mai periculoase si mai grele misiuni. Peste 100.000 de soldati americani se afla si acum in Afganistan, iar aproximativ 7.500 dintre ei, dar si din randul fortelor aliate si-au pierdut viata pana acum in acest razboi si in cel din Irak, razboaie finantate din imprumuturi ce au facut sa "explodeze" datoria americana, pe masura ce bugetul Pentagonului s-a "umflat". In cativa ani de la atentate, cheltuielile fe­derale au crescut de la 16% la 20%, iar misiunile de lupta costisitoare au fost duse mai departe de "succesorul" lui Bush, actualul presedinte american Barack Obama.

Amenintarea terorista i-a permis Pentagonului sa mentina programele de securitatea "mostenite" din perioada razboiului rece si sa lanseze altele noi, cu rezultate mai mult sau mai putin vizibile, comenta expertul in aparare William Hartung, de la New American Foundation. Intr-o inre­gistrare video din 2004, fostul lider al Al Qaida se lauda ca le-a aplicat Statelor Unite aceleasi metode pe care mujahedinii, finantati atunci de Washington, le aplicau sovieticilor in timpul razboiului din Afganistan. "Vom urma aceasta strategie pana cand ii vom vlagui America, astfel incat sa ajunga la faliment", se lauda Bin Laden.

La o evaluare sumara, pe termen scurt, numai costurile atentatelor din 11 septembrie, de la WTC, se ridica la aproximativ 100 de miliarde de dolari, potrivit Institutului de Ana­liza a Securitatii Globale, care a luat in calcul locurile de munca pierdute, distrugerile, dezafectarea si curatarea zonei dupa prabusirea "Turnurilor Gemene".

Cat priveste lucrarile de reconstructie a zonei, acestea au fost estimate intre 3 si 4,5 miliarde de dolari, iar reconstructia partii distruse a caldirii Pentagonului, inca 1 miliard de dolari.

Dar raspunsul SUA la atentatele din 11 septembrie este de departe cel mai costisitor. Institutul de Cercetari pentru Relatii Internationale din cadrul Universi­tatii Brown estimeaza costurile razboaielor din Irak si Afganistan intre 3.200 si 4.000 de miliarde de dolari.


Uniti in lacrimi si durere
Poate ca nici sarbatoarea nationala nu ii uneste atat de mult pe americani cum ii uneste momentul 11 septembrie, cand comemoreaza tragicul sfarsit al celor aproape 3.000 de compatrioti. De la mic la mare, de la ame­ricanul de rand si pana la seful statului, cu totii se unesc in lacrimi si durere, in memoria celor disparuti. Comemorarile au inceput sambata, cand fostii presedinti George W. Bush si Bill Clinton au mers la Shanksville, in Pennylvania, pentru ceremonia dedicata memorialului "zborului 93", din noul parc national, zbor ce a fost deturnat de teroristii care voiau sa il proiecteze in cladirea Congresului american. Cu lacrimi in ochi, Bush si Clinton s-au rugat pentru cei 40 de pasageri si membri ai echipajului care au luptat cu teroristii si s-au sacrificat pentru a-i impiedica sa-si atinga scopul. Ieri, ceremoniile de comemorare s-au concentrat in New York, in Manhattan, unde au fost doborate "Turnurile Gemene" ale WTC si la Washington, unde Pentagonul s-a transformat intr-o fortareata dupa ce teroristii i-au atacat una dintre laturi. La New York, ceremoniile au fost deschise la ora locala 8:30, dupa 16 minute (8:46) urmand momentul de reculegere, adica exact la ora cand a fost atacat turnul de nord, primul din cele doua "Turnuri Gemene". Apoi, unul cate unul, au fost citite cu glas tare numele tuturor celor 2.977 de victime de la WTC, Pentagon si din Pennsylvania.

In noaptea de sambata spre duminica s-a platit "Tributul in Lumini", cand din piscinele de granit construite pe locurile fostelor "Turnuri Gemene"
s-au ridicat spre cer fascicule de lumina albastra in memoria victimelor atentatelor. In Catedrala "Sf. Patrick", din New York, precum si in alte locasuri sfinte din lume au avut loc ceremonii de comemorare, iar americanii de pretutindeni au adus omagii concetatenilor lor rapusi de teroristi. Newyorkezii au facut in port un lant uman "Mana-n mana, 9/11 Septembrie" in memoria victimelor atentatelor, iar in tunelurile de la metrou si in alte locuri cu triste "vestigii" ale tragediei, oamenii au asezat trandafiri de diferite culori. Presedintele Barack Obama care, in vremea atentatelor era un senator cvasicunoscut de Illinois, a facut un "tur" comemorativ, incepand sambata cu o vizita, impreuna cu sotia sa, Michelle, la sectiunea din Cimitirul National Arlington rezervata celor peste 6.000 de militari americani ucisi pana acum in razboaiele din Irak si Afganistan. Obama a participat si la ceremoniile din Washington, inainte de a merge la New York, unde seara era asteptat sa tina un discurs la Centrul Kennedy.

Se cauta teroristi
Pe masura ce se apropia data comemorarii tragediei de la World Trade Center, s-au intetit si controalele de securitate. Oficialitatile americane au intrat in alerta, iar informatiile despre posibile atentate teroriste cu ocazia comemorarii victimelor atentatelor nu mai conteneau. S-a spus la un moment dat ca pe solul american ar fi putut patrunde "teroristi americani trimisi de Al Qaida" sau "barbati straini cu documente de calatorie in SUA" pentru a lansa un atac la Washington sau New York, cu ocazia ceremoniei de comemorare. Unul dintre scenariile teroriste vehiculate era ca organizatia terorista a lui Osama bin Laden, pe care americanii l-au rapus in primavara aceasta, ar fi trimis trei barbati, intre care doi ar fi chiar cetateni americani, sa detoneze o masina intr-unul dintre cele doua orase, iar daca misiunea lor ar fi esuat, li s-ar fi spus sa comita un atac sinucigas, prin care sa provoace cat mai multe victime si distrugeri, a scris The Washington Times. CIA si alte organisme de securitate au infirmat insa aceste informatii, inclusiv cea referitoare la existenta unor teroristi americani cu origini arabe si foarte buni vorbitori si de araba si engleza, care ar lucra in folosul Al Qaida, condusa acum de Ayman al Zawahri.

Politia a pus insa in aplicare un plan drastic de control in zona "Ground Zero", unde au avut loc ceremoniile de comemorare a vicimelor atentatelor din 11 septembrie 2001. Cei veniti sa-si "ocupe" locul in aceasta zona au asteptat mai mult sau mai putin rabdatori si intelegatori sa treaca prin minutioasele filtre de securitate. "Supraveghem totul. Ne asteptam la o intensificare pe viitor a tuturor activitatilor ce implica amenintari teroriste cu ocazia evenimentelor importante. Pentru noi, acesta este un raspuns obisnuit, de rutina. A devenit rutina, pentru ca 11 septembrie ne-a ramas adanc in memorie", a declarat pentru publicatia americana directorul adjunct al FBI responsabil cu zona Washingtonului, Jumes McJunkin. "Daca-ti este frica, e mai bine sa ramai acasa", a fost concluzia ofiterului de politie Eric Martinez, care lucreaza in Manhattan, asa cum lucra si in 2001, cand au fost atentatele si care poarta la piept o insigna cu "Turnurile Gemene".

Fotografia simbol
Un eveniment atat de mare, de important si, totodata, atat de trist s-a dovedit a fi cel mai greu subiect pentru artistii americani, de la fotoreporterul Richard Drew, de la Associated Press, care a realizat fotografia-simbol a atentatelor din 11 septembrie de la WTC, "Barba­tul in cadere" ("Falling Man") (foto), ce a facut inconjurul lumii si staneste si astazi lacrimi si, deopotriva, manie, si pana la artisti plastici, regizori si actori. "Chiar daca oamenii nu vor sa vada fotografiile mele cu acel barbat aruncandu-se din cladire (...), pentru mine el va ramane de-a pururi «soldatul necunoscut»" ... a spus Drew, pe care unii l-au acuzat ca ar fi exploatat tragedia de la WTC.
Si Steve Reich, compozitor, a fost acuzat de acelasi lucru. Lui i s-a retras un album muzical cu tema 11 Septembrie, pentru ca pe coperta acestuia era fotografia Turnurilor si a celui de-al doilea avion inainte de a se izbi intr-unul dintre ele. Tom Wojtunic, directorul artistic al unei piese de teatru cu tema 11 septembrie intitulata "Un perete dur in plina viteza", si-a facut singur autocri­tica, spunand ca, in calitate de spectator, nu i-ar placea sa vada o ase­menea piesa. "Cine ar vrea sa re­traiasca la teatru ceea ce s-a in­tamplat atunci?!"... a spus el. Or­chestra Filarmonica din New York a ales o varianta mai sobra, oferind un concert in memoria victimelor atentatelor, primii beneficiari alesi fiind 2.500 de membri ai familiilor victimelor tragediei. Actrita Sigourney Weawer si-a adunat puterile si va juca in productia "The Guys", care a rulat prima oara in decembrie 2001. Iar in cercul artistilor plastici s-a creat curentul "durerea colectiva" si, oricat de grea le-ar fi alegerea, au avut creatii inspirate.