Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Suedezii - scria recent cotidianul ”Expressen” - sunt campioni la concedii medicale, în acelaşi timp ei se află printre popoarele cele mai sănătoase din Europa.” Motiv suficient de temeinic, cred gazetarii suedezi, pentru a se intreprinde o investigaţie foarte serioasă pe această temă.
BOLNAVI SAU BOLNAVI ÎNCHIPUIŢI?
Din capul locului, jurnalista Ann Heberlein taie în carne vie: "În Europa, suedezii sunt cei care cad bolnavi cel mai des, asta dacă vom considera că a fi în concediu medical şi a fi cu adevărat bolnav este unul şi acelaşi lucru." După care pune un accent mai apăsat: "Unii s-ar putea îndoi şi ar putea insinua că aceia care se află în concediu medical nu au, cu toţii, o justificare şi că unii dintre cei care îşi afişează paloarea sunt pe atât de bolnavi pe cât se pretind".
De aici, întrebările vin în cascadă: " Cum se face că suedezii stau în concedii medicale, în medie patruzeci de zile pe an, în vreme ce germanii stau cam zece zile?" Pentru a răspunde: "Este, aici, un paradox în măsura în care suedezii duc o viaţă mai degrabă sănătoasă, fac sport, au grijă de corpul lor sau de sănătatea lor, sunt perfect conştienţi de importanţa alimentaţiei pentru bunăstarea lor şi îşi consumă avutul pe produse dietetice ".
Statisticile îi oferă jurnalistei argumente zdrobitoare: între 1997 şi 2007, scutirile medicale au costat colectivităţile circa 1000 de milioane de coroane (9,3 miliarde de euro). "Aici nu mai este vorba despre nişte sume oarecare. Aici trebuie să vedem.o problemă a socială, deopotrivă, de ordin economic şi social - avertizează spirite lucide, responsabile" - trage jurnalista semnalul de alarmă... "De aceea - pune, tot ea, punctul pe I -, este de mirare că studiul "Vremea bolnavilor", realizat de etnologii Jonas Frykmann şi Kjell Hansen nu a reuşit să atragă atenţia." Doar cotidianul " Svenska Dagblates" s-a arătat interesat de acest studiu, deşi a făcut-o folosindu-se de un citat scos din context: "Concediul medical este folosit ca un instrument universal pentru a rezolva tot felul de probleme sociale ale unei populaţii care este foarte sănătoasă".
SCUZE ŞI EXPLICAŢII
Cu toate acestea, atrage atenţia Anna Heberlein, explicaţia este departe de a fi simplă. Trebuie luaţi în consideraţie factori structurali, la scara întregii ţări. În special este pusă în cauză existenţa asigurărilor pentru cazuri de boală, dar, înainte de toate, sunt vizate intepretările pe care le fac indivizii asupra drepturilor şi modelelor culturale locale.
Potrivit relatării cotidianului suedez, în studiul menţionat, etnologii Jonas Frykman şi Kjell Hansen infirmă câteva mituri, avansând, totodată, unele explicaţii ştiinţifice ale fenomenului. "Nu emigranţii sunt cei care, cel mai adesea, îşi iau figuri mai palide decât alţii, ca de altfel nici tinerii. Programele lor de muncă nu par a avea aşa de mare imprtanţă asupra frecvenţei concediilor medicale. În schimb, localizarea geografică are unele incidenţe asupra acestor concedii sau scutiri medicale." Cauzele reale ale fenomenului trebuie, deci, căutate în altă parte. Dar unde anume?
Pentru a răspunde acestor întrebări, autorii studiului menţionat s-au concentrat asupra a cinci localităţi din două zone Jamtland (Nord) respectiv Jonkoping (Sud). Jamtland se află în fruntea zonelor cu cei mai mulţi bolnavi din ţară, în timp ce locuitorii din Jonkoping sunt printre cei mai robuşti. Cei doi cercetători s-au folosit de conceptul de "habitat"- comportamentele esenţiale ale unui individ- pentru a explica aceste diferenţe. Concluziile sunt foarte interesante. Modelul cultural dezvoltat în Nord tolerează mai uşor folosirea concediilor medicale în scopul rezolvării unor probleme locale cum ar fi şomajul. Este socialmente acceptat faptul că indemnizaţiile medicale de boală servesc drept venit de bază în timp ce beneficiarii lor se ocupă cu alte actuvităţi, cum ar fi vânătoarea sau pescuitul.
Pentru Frykman şi Hansen, mai scrie cotidianul suedez, " toleranţa faţă de un asemenea comportament este legată de un sentiment de excludere, de resemnare şi de marginalizare". Mai mult: "oamenii din Nord se simt uitaţi şi abandonaţi de către ceilalţi, de către cei din Sud în special". "Aşadar - îşi încheie demonstraţia jurnalista de la "Expressen" - , în ochii lor este perfect justificată tendinţa de a pune mâna pe tot ceea ce poate fi luat. În anumite situaţii, aceasta este o logică de Robin Hood, potrivit căreia trebuie să iei de la bogaţi pentru a da celor săraci".
