Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Referendumul propus de guvernul grec privind ultima ofertă de acord făcută Greciei de către creditorii săi (UE, FMI) a fost aprobat de majoritatea parlamentului grec în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică, relatează AFP, Reuters şi DPA.
În favoarea referendumului, propus pentru data de 5 iulie, au votat 178 de deputaţi, din totalul de 300.
Deputaţii majorităţii guvernamentale (stânga radicală Syriza şi aliaţii lor din cadrul dreptei suveraniste Grecii Independenţi, ANEL) au votat în favoarea referendumului, la fel şi deputaţii partidului neonazist Zori Aurii. Adresându-se parlamentarilor înainte de votul organizat în legătură cu propunerea privind referendumul, premierul grec, Alexis Tsipras, a estimat că ''poporul va spune un mare NU ultimatumului, dar în acelaşi timp un mare DA Europei solidarităţii''.
Conservatorii din cadrul partidului Noua Democraţie şi socialiştii PASOK (Mişcarea Socialistă Panelenă) au votat împotrivă, la fel şi comuniştii (KKE) şi partidul centrist Potami. Fostul premier grec Antonis Samaras, conservator, a estimat, în discursul său înainte de votul în parlament, că referendumul din 5 iulie va sfârşi prin a împinge Grecia în afara zonei euro.
Potrivit textului propunerii pentru referendum, grecii vor trebui să spună 'DA' sau 'NU' măsurilor propuse vineri guvernului Tsipras de către creditorii Atenei, UE şi FMI, în cadrul ultimului ciclu de negocieri dintre cele două părţi, care durează de la sfârşitul lunii februarie.
Dar, în cursul săptămânii care separă Grecia de referendum, anunţat prin surprindere vineri seara, Grecia, din lipsă de bani, va fi expusă riscului unor seisme financiare în serie: pe 30 iunie, riscă să nu ramburseze către FMI un împrumut de 1,5 miliarde de euro şi, în aceeaşi, zi va înceta planul de asistenţă financiară de care beneficiază Atena din 2012.
Considerând că Grecia a rupt negocierile în curs, ţările din zona euro au refuzat practic sâmbătă să prelungească planul până la referendum, cum cerea guvernul grec, cu riscul ca, în următoarele zile, BCE să taie ultimul canal de finanţare a băncilor greceşti.
Menţinerea ''umbrelei'' planului de asistenţă era de fapt una dintre condiţii, cu solvabilitatea băncilor, pentru acordarea unor împrumuturi de urgenţă.
După luni de zile de negocieri fără rezultat, creditorii - UE şi FMI - i-au prezentat în această săptămână Atenei o propunere cuprinzând o prelungire cu cinci luni a programului de ajutor, cu un pachet financiar de 15,5 miliarde de euro de împrumuturi (12 miliarde de euro de la europeni şi 3,5 miliarde de la FMI), în schimbul unor reforme şi măsuri de economii bugetare.
Guvernul grec a considerat suma ca ''inadaptată'', suficientă doar pentru a-şi acoperi rambursările în următoarele luni către creditori, şi condiţiile neadecvate pentru a permite o relansare a economiei ţării.
