Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Partidele de dreapta şi de centru-dreapta sunt marile câştigătoare ale scrutinului europarlamentar din acest an, marcat şi de apatia alegătorilor, care au înregistrat un minimum istoric al prezenţei la vot de când s-a înfiinţat scrutinul, în 1979, de numai 43,4%.
Partidul Popular European (PPE), formaţiune de centru-dreapta, a obţinut cele mai multe mandate, 267, adică 36% din cele 736 de locuri ale noului Parlament European. După PPE se situează social-democraţii, care au obţinut 159 de mandate, liberalii, cu 81 de mandate şi verzii, cu 51 de mandate. Rezultatul obţinut de PPE a surprins chiar şi acestă formaţiune, care spera într-un rezultat bun, dar nu chair atât de bun, ceea ce demonstrează că euroscepticii şi dezamăgiţii s-au orientat către alte grupuri parlamentare, comentează Der Spiegel.
TRISTEŢE SOCIALISTĂ
Partidul Socialiştilor Europeni (PSE) a ieşit pe locul al doilea, pierzând în aceste alegeri 56 de mandate, comparativ cu rezultatul scrutinului din 2004. "Seara aceasta este una foarte dificilă pentru socialiştii din multe ţări din Europa", declara după rezultatul scrutinului europarlamentar Martin Schulz, liderul candidaţilor germani. Alianţa Liberalilor şi Democraţilor din Europa s-a văzut şi ea cu 21 de mandate mai puţin faţă de alegerile precedente, obţinând doar 81 de locuri.
Euroscepticii au pierdut şi ei 6 mandate în viitorul PE, obţinând doar 18 mandate. În schimb, Verzii au ieşit în câştig, obţinând 11 mandate la acest vot, ceea ce le asigură 54 de locuri în PE. Tot printre câştigători se numără şi Uniunea pentru Europa Naţiunilor, ce include partide conservatoare şi dreapta populistă, care are în plus, în noul PE, 35 de membri, cu 19 mai mult decât în mandatul precedent.
IZOLAŢI
În urma alegerilor, 88 de membri ai noului Parlament fie că nu aparţin niciunui grup parlamentar, fie că intenţionează să părăsească grupul de care aparţin. Este cazul conservatorilor britanici şi partidului ceh de drepta ODS, care au anunţat că vor părăsi actualul grup al euroscepticilor, intenţionând să formeze cu europarlamentarii polonezi de dreapta, din Paridul pentru Justiţie şi Lege un nou grup politic eurosceptic.
FERICIT ŞI NEFERICIT
Printre cei care au savurat din plin victoria în actualele alegeri, pentru că jocurile le-au ieşit aşa cum s-au aşteptat sau chiar mai bine, se numără cancelarul german Angela Merkel, preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi premierul italian Silvio Berlusconi, potrivit comentariilor CNN. Merkel, al cărei partid conservator a obţinut cele mai multe locuri în PE (34), le-a dat peste nas socialiştilor şi s-a liniştit, pentru că europarlamentarele sunt şi un barometru deloc de neglijat pentru alegerile generale de la anul, din Germania.
Şi preşedintele Sarkozy s-a bucurat de victoria dreptei sale, aproape din aceleaşi motive ca şi Merkel. Premierul italian, Silvio Berlusconi, prins în ultimul timp în scandaluri "domestice" cu soţia care a cerut divorţul şi amantele minore, a fost până la urmă mulţumit de rezultatul scrutinului, deşi partidul său a obţinut mai puţin decât se aştepta. Cel mai greu lovit a fost însă premierul britanic Gordon Brown, al cărui Partid Laburist a pierdut 7 locuri dintr-un foc, suferind o înfrângere "istorică".
ALIANŢE
Cu toate acestea, nici unul dintre partide nu deţine majoritatea în viitorul Parlament de la Bruxelles, aşa încât, pentru a putea lua decizii şi pentru a avea succes în toate demersurile pe care le face, va trebui să recurgă la alianţe, scrie AFP. Preşedintele PPE, belgianul Wilfried Martens, a evocat posibilitatea unei "cooperări" între cele trei mari "familii" politice - democrat-creştinii din PPE, social-democraţii şi liberalii. Faţă de ascensiunea "populiştilor şi euroscepticilor trebuie, mai mult ca niciodată, să cooperăm", a explicat el.
Şefului liberalilor europeni, britanicul Graham Watson, îi surâde ideea, dar cu unele condiţii, după cum a lăsat el să se înţeleagă. Pentru a realiza o uniune, conservatorii ar putea să fie nevoiţi să împartă unele posturi-cheie cu celelalte două formaţiuni politice din eventuala coaliţie, inclusiv viitorul post de preşedinte al PE.
IMPRESIILE PRESEI EUROPENE
Presa europeană a observat că dreapta politică a obţinut rezultate bune în alegerile europarlamentare, remarcând totodată că stânga nu a ştiut să profite de criza economică. Presa portugheză e de părere că preşedintelui CE, Jose Manuel Barroso, îi convine noua majoritate de dreapta din PE.
"Reînvestirea lui într-un nou mandat nu este decât o chestiune de timp", scrie Diario de Noticias. Cotidianul grec Ta Nea (centru-stânga) observă la rândul său "o victorie a formaţiunilor de centru-dreapta, în pofida condamnării dogmelor neo-liberale", subliniind că "Partidele lui Merkel, Sarkozy şi Berlusconi au obţinut victorii clare".
"Stânga se prăbuşeşte în Europa", titrează La Stampa, citată de AFP."Multe dintre partidele social-democrate din Europa nu au ştiut să profite de criza economică actuală", scrie ziarul olandez Financieele Dagbald. "Partidele de stânga trebuie să se întrebe de ce în plină criză economică partidele preferă politicile liberale", scrie El Mundo. "Germanii au demonstrat că nu mai doresc subvenţii pentru salvarea companiilor falimentare nici măcar în perioada de criză", explică Bild.
TRISTEŢE SOCIALISTĂ
Partidul Socialiştilor Europeni (PSE) a ieşit pe locul al doilea, pierzând în aceste alegeri 56 de mandate, comparativ cu rezultatul scrutinului din 2004. "Seara aceasta este una foarte dificilă pentru socialiştii din multe ţări din Europa", declara după rezultatul scrutinului europarlamentar Martin Schulz, liderul candidaţilor germani. Alianţa Liberalilor şi Democraţilor din Europa s-a văzut şi ea cu 21 de mandate mai puţin faţă de alegerile precedente, obţinând doar 81 de locuri.
Euroscepticii au pierdut şi ei 6 mandate în viitorul PE, obţinând doar 18 mandate. În schimb, Verzii au ieşit în câştig, obţinând 11 mandate la acest vot, ceea ce le asigură 54 de locuri în PE. Tot printre câştigători se numără şi Uniunea pentru Europa Naţiunilor, ce include partide conservatoare şi dreapta populistă, care are în plus, în noul PE, 35 de membri, cu 19 mai mult decât în mandatul precedent.
IZOLAŢI
În urma alegerilor, 88 de membri ai noului Parlament fie că nu aparţin niciunui grup parlamentar, fie că intenţionează să părăsească grupul de care aparţin. Este cazul conservatorilor britanici şi partidului ceh de drepta ODS, care au anunţat că vor părăsi actualul grup al euroscepticilor, intenţionând să formeze cu europarlamentarii polonezi de dreapta, din Paridul pentru Justiţie şi Lege un nou grup politic eurosceptic.
FERICIT ŞI NEFERICIT
Printre cei care au savurat din plin victoria în actualele alegeri, pentru că jocurile le-au ieşit aşa cum s-au aşteptat sau chiar mai bine, se numără cancelarul german Angela Merkel, preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi premierul italian Silvio Berlusconi, potrivit comentariilor CNN. Merkel, al cărei partid conservator a obţinut cele mai multe locuri în PE (34), le-a dat peste nas socialiştilor şi s-a liniştit, pentru că europarlamentarele sunt şi un barometru deloc de neglijat pentru alegerile generale de la anul, din Germania.
Şi preşedintele Sarkozy s-a bucurat de victoria dreptei sale, aproape din aceleaşi motive ca şi Merkel. Premierul italian, Silvio Berlusconi, prins în ultimul timp în scandaluri "domestice" cu soţia care a cerut divorţul şi amantele minore, a fost până la urmă mulţumit de rezultatul scrutinului, deşi partidul său a obţinut mai puţin decât se aştepta. Cel mai greu lovit a fost însă premierul britanic Gordon Brown, al cărui Partid Laburist a pierdut 7 locuri dintr-un foc, suferind o înfrângere "istorică".
ALIANŢE
Cu toate acestea, nici unul dintre partide nu deţine majoritatea în viitorul Parlament de la Bruxelles, aşa încât, pentru a putea lua decizii şi pentru a avea succes în toate demersurile pe care le face, va trebui să recurgă la alianţe, scrie AFP. Preşedintele PPE, belgianul Wilfried Martens, a evocat posibilitatea unei "cooperări" între cele trei mari "familii" politice - democrat-creştinii din PPE, social-democraţii şi liberalii. Faţă de ascensiunea "populiştilor şi euroscepticilor trebuie, mai mult ca niciodată, să cooperăm", a explicat el.
Şefului liberalilor europeni, britanicul Graham Watson, îi surâde ideea, dar cu unele condiţii, după cum a lăsat el să se înţeleagă. Pentru a realiza o uniune, conservatorii ar putea să fie nevoiţi să împartă unele posturi-cheie cu celelalte două formaţiuni politice din eventuala coaliţie, inclusiv viitorul post de preşedinte al PE.
IMPRESIILE PRESEI EUROPENE
Presa europeană a observat că dreapta politică a obţinut rezultate bune în alegerile europarlamentare, remarcând totodată că stânga nu a ştiut să profite de criza economică. Presa portugheză e de părere că preşedintelui CE, Jose Manuel Barroso, îi convine noua majoritate de dreapta din PE.
"Reînvestirea lui într-un nou mandat nu este decât o chestiune de timp", scrie Diario de Noticias. Cotidianul grec Ta Nea (centru-stânga) observă la rândul său "o victorie a formaţiunilor de centru-dreapta, în pofida condamnării dogmelor neo-liberale", subliniind că "Partidele lui Merkel, Sarkozy şi Berlusconi au obţinut victorii clare".
"Stânga se prăbuşeşte în Europa", titrează La Stampa, citată de AFP."Multe dintre partidele social-democrate din Europa nu au ştiut să profite de criza economică actuală", scrie ziarul olandez Financieele Dagbald. "Partidele de stânga trebuie să se întrebe de ce în plină criză economică partidele preferă politicile liberale", scrie El Mundo. "Germanii au demonstrat că nu mai doresc subvenţii pentru salvarea companiilor falimentare nici măcar în perioada de criză", explică Bild.
