Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Conservatorii germani au stârnit furie săptămâna trecută când liderul lor, Friedrich Merz, probabil viitorul cancelar al țării, a încălcat o promisiune de lungă durată, bazându-se pe voturile extremei drepte pentru a adopta o moțiune fără caracter obligatoriu care îndeamnă la o reprimare drastică a imigrației. Liderul Alternative für Deutschland, Alice Weidel, a salutat „o zi istorică pentru Germania”, deoarece Bundestagul a adoptat, pentru prima dată în istoria sa, un vot cu sprijinul partidului său, care se află pe locul doi în sondaje cu câteva săptămâni înainte de alegerile din această lună, reiese dintr-o analiză The Guardian.
Pe fondul unui val de proteste, parlamentul a respins ulterior un proiect de lege similar depus de conservatori, în parte datorită membrilor rebeli ai alianței de centru-dreapta CDU/CSU a lui Merz, iar predecesoarea sa în funcția de lider al partidului, Angela Merkel, a calificat gestul său drept „greșit”.
În Franța, comentariile controversate ale premierului de centru, François Bayrou, cu privire la faptul că francezii se simt „scufundați” de imigrație, au fost salutate de RN de extremă-dreapta drept o dovadă că a „câștigat bătălia ideologică”.
În Austria, discuțiile dintre conservatorii Partidului Popular Austriac (ÖVP) și Partidul Libertății (FPÖ), pro-Kremlin, care dorește expulzarea tuturor solicitanților de azil, progresează și par să conducă la formarea primului guvern de extremă-dreapta al țării de la al Doilea Război Mondial.
Timp de decenii, principalele partide europene de dreapta și de stânga s-au unit în spatele unei bariere - Brandmauer (firewall) în Germania, cordon sanitar în Franța - împotriva acomodării cu ideile de extremă dreaptă sau a cooperării cu partidele de extremă dreaptă. Cu toate acestea, mai recent, în special partidele de centru-dreapta au adoptat din ce în ce mai mult politici de extremă-dreapta și, în mai multe țări, au format coaliții cu partidele de extremă-dreapta. În ciuda dovezilor care arată că acest lucru nu face decât să stimuleze dreapta radicală, procesul se accelerează.
„Suntem într-un cerc vicios”, a declarat Tarik Abou-Chadi, profesor asociat de politică europeană la Universitatea din Oxford. „Începe cu dreapta radicală care are mai mult succes, câștigă mai multe locuri, intră la guvernare în mai multe țări”.
Atunci când se întâmplă acest lucru, „partidele principale se îndreaptă spre dreapta în ceea ce privește imigrația. Este strategic, pentru a recâștiga voturi. Așa că avem această acomodare. Doar că nu funcționează - nu aduce voturile înapoi. Dar se întâmplă două lucruri care consolidează tendința”.
Citește pe Antena3.ro
În primul rând, a spus Abou-Chadi, normele se schimbă. Acomodarea normalizează și legitimează partidele de extremă-dreapta: a vota pentru ele nu mai este o transgresiune. În al doilea rând, opinia se schimbă: dacă partidele principale spun că ceva este foarte important, oamenii tind să creadă acest lucru. „Apoi, partidele principale văd această schimbare în opinia publică și se gândesc: „Trebuie să continuăm să ne îndreptăm tot mai mult spre dreapta”. Și sfârșești prin a lărgi coaliția de oameni care spun 'trebuie să facem ceva' în privința imigrației.”
Cu toate acestea, politologii spun că datele electorale și sondajele din multe țări sugerează cu tărie că, pentru partidele principale de centru-dreapta, procesul de acomodare are ca rezultat doar „canibalizarea” lor de către extrema dreaptă.
Partidele radicale de dreapta au învins deja rivalii de centru-dreapta în Olanda, unde Partidul Libertății al lui Geert Wilders conduce guvernul, și Italia, unde Frații Italiei ai Giorgiei Meloni domină blocul de dreapta care a câștigat în 2022.
La alegerile din septembrie din Austria, FPÖ, formațiunea de extremă-dreapta a lui Herbert Kickl , a învins conservatorul ÖVP și s-a clasat pe primul loc, iar în Franța, RN al lui Marine Le Pen depășește cu mult formațiunea mainstream Les Républicains și a devenit cel mai mare partid din parlament.
În altă parte, partidele de extremă dreapta sunt membre ale coalițiilor conduse de conservatori în Finlanda și Croația, acordând sprijin parlamentar unei alte coaliții în Suedia și sunt pe cale să câștige alegerile și să conducă o coaliție mai târziu în acest an în Republica Cehă.
În Regatul Unit, mai multe sondaje recente au arătat că partidul Reform anti-imigrație al lui Nigel Farage a devansat Partidul Conservator, care în ultimii ani a virat brusc spre dreapta în ceea ce privește imigrația, adoptând un proiect de lege controversat pentru trimiterea solicitanților de azil în Rwanda.
„Partidele de extremă-dreapta avansează în valuri și noi asistăm cu siguranță la o accelerare”, a declarat Sarah de Lange, profesor de pluralism politic la Universitatea din Amsterdam. „În mai multe țări, acestea au devenit cel mai mare partid, iar în politică acest lucru contează”.
Partidele precum CDU din Germania și Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD) din Țările de Jos au presupus în mod eronat că „o abordare dură” a imigrației le va aduce voturi înapoi. „Dreapta radicală are în mod clar mai multă credibilitate aici”, a declarat De Lange. „Și partidele principale de centru-dreapta au fost la guvernare în întreaga Europă în ultimii ani. Alegătorii se întreabă pur și simplu de ce, dacă imigrația a fost atât de importantă, ei nu au făcut nimic în această privință.”
Abou-Chadi a declarat că nu există nicio îndoială că partidele de extremă dreapta au beneficiat din punct de vedere electoral atunci când partidele principale au colaborat cu ele. „Am văzut asta de nenumărate ori”, a spus el. „Chiar și semnalizarea dorinței de a coopera le întărește”.
Atât timp cât există un cordon sanitar, a spus el, alegătorii care nu doar că simpatizează cu o agendă de extremă dreapta, ci doresc să o vadă pusă în practică, sunt mai puțin predispuși să voteze pentru partidele de extremă dreapta, deoarece știu că există puține șanse ca acestea să intre la guvernare.
Cu toate acestea, odată ce acest zid de protecție se prăbușește, se deschid porțile. Nathalie Tocci, director al Istituto Affari Internazionali, un thinktank din Roma, susține că disponibilitatea partidelor principale de a colabora cu extremele este o „sinucidere politică”. „Atunci când partidele moderate exclud cooperarea cu dreapta radicală, cetățenii știu ... că un vot pentru extrema dreaptă este irosit”, a spus ea. „Dar atunci când fac cu ochiul extremei drepte, această descurajare se evaporă. Iar alegătorii tind să prefere originalul în locul copiei.”
Abou-Chadi a prezis că partidele de centru-dreapta din Europa ar putea fi absorbite de extrema dreaptă în decurs de 10-15 ani: „S-a întâmplat deja în unele țări; în altele este în curs de desfășurare. Încă vorbim despre ele ca și cum ar fi marginale. Acest lucru trebuie să se schimbe”.
De Lange a fost de acord. „Cred că este foarte probabil”, a spus ea. „Vedem că partidele de extremă dreapta au acum un scor de până la 30%, că ponderea partidelor principale este în scădere și că fragmentarea pe stânga este în creștere. Toate acestea fac ca acest lucru să pară posibil.”
(sursa: Mediafax)
