Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Avantajele calităţii de stat membru al Uniunii Europene încep să se facă simţite şi pentru România, în legătură cu recunoaşterea calificărilor profesionale. CE a decis să le dea în judecată la Curtea Europeană de Justiţie alte două state comunitare, Portugalia şi Marea Britanie, deoarece ele nu au reuşit să transpună în legislaţiile lor naţionale măsurile de recunoaştere a calificărilor profesionale din România şi Bulgaria.
Avantajele calităţii de stat membru al Uniunii Europene încep să se facă simţite şi pentru România, în legătură cu recunoaşterea calificărilor profesionale. CE a decis să le dea în judecată la Curtea Europeană de Justiţie alte două state comunitare, Portugalia şi Marea Britanie, deoarece ele nu au reuşit să transpună în legislaţiile lor naţionale măsurile de recunoaştere a calificărilor profesionale din România şi Bulgaria.
Potrivit unui comunicat al Executivului European, CE a demarat acţiunea legală împotriva celor două state comunitare după ce Lisabona şi Londra nu au informat Executivul de la Bruxelles privind măsurile de implementare a Directivei 2006/100/EC, al cărui termen de implementare a expirat la 1 ianuarie 2007. Acest obligatoriu pentru toate statele comunitare prevede operarea de adaptări de natură tehnică la directivele privind calificările profesionale, procedură ce trebuia iniţiată înainte de aderarea României şi Bulgariei.
PROCES CU ZECE STATE. Potrivit directivei, ţările comunitare trebuie să actualizeze lista calificărilor profesionale care beneficiază de recunoaştere automată prin completarea sa cu profesiile corespondente din cele două noi ţări membre. Prin decizia de ieri a CE, numărul statelor care au încălcat directiva şi au fost acţionate în justiţie se ridică la zece, Austria, Belgia, Cipru, Franţa, Grecia, Irlanda, Luxemburg şi Spania, fiind deja deferite Curţii Europene de Justiţie din luna aprilie a acestui an. Potrivit comunicatului Executivul european, atîta timp cît directiva nu este transpusă în legislaţiile naţionale, specialiştii români şi bulgari riscă să se confrunte cu proceduri birocratice şi lente în cadrul eforturtilor de a-şi exercita dreptul la muncă în spaţiul comunitar iar potenţialii angajatori ai acestor specialişti ar putea fi privaţi de şansa de a beneficia de experienţa lor.
