Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În timp ce șeful diplomației europene, Josep Borrell, și comisarul UE pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic, se îndreptau spre Ankara, în încercarea de a soluționa criza refugiaților sirieni, cancelarul austriac, Sebastian Kurz, acuza Turcia că încearcă „să șantajeze” blocul comunitar prin deschiderea granițelor pentru miile de imigranți care se îngrămădesc acum să fugă spre Europa. Organizații pentru drepturile omului critică, la rândul lor, decizia turcilor, susținând că imigranții nu pot fi folosiți pe post de monedă de schimb.
Decizia Turciei de a-și deschide frontierele cu Europa pentru a permite refugiaților aflați pe teritoriul turc să invadeze bătrânul continent este „un atac contra Uniunii Europene și Greciei”, a tunat, ieri, Sebastian Kurz, citat de agențiile internaționale de presă. „Este vorba despre un atac al Turciei contra Uniunii Europene şi Greciei. Fiinţe umane sunt utilizate pentru a face presiuni asupra Europei”, a afirmat Kurz, referindu-se atât la situaţia din Siria, cât şi la criza izbucnită la granița turco-greacă, unde sunt comasaţi mii de imigranţi sirieni, care vor să pătrundă în Europa cu orice preț. Şeful guvernului austriac a mai declarat că oficialităţile de la Bruxelles ar trebui să se opună categoric „unei acţiuni organizate cu bună ştiinţă de preşedintele Erdogan”, care foloseşte solicitanţii de azil „pe post de arme”, relatează France Presse. „Dacă noi cedăm în faţa presiunii turce, dacă preşedintele Erdogan iese ca un învingător care decide dacă zeci de mii de fiinţe umane pot să se îndrepte rapid către Grecia şi UE, atunci alte sute de mii vor urma şi astfel se va pune capăt liberei circulaţii în Europa”, a insistat Kurz. Șeful executivului de la Viena a mai precizat că actuala criză constituie „un test al adevărului” pentru europeni. Reacția virulentă a lui Kurz, precum și naveta diplomatică precipitată a liderilor UE în Turcia, menită să împace Ankara, vin la o zi după ce liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, a somat Europa să-și asume „partea sa de povară” în privința imigranților sirieni. Punând presiune pe UE și NATO, în încercarea de a obține sprijinul Occidentului pentru operațiunile militare turce din nordul Siriei, Erdogan a deschis la sfârșitul săptămânii trecute frontierele Turciei cu Europa, permițând trecerea liberă a imigranților. Confruntați cu un exod fără precedent al acestora, Grecia a instituit duminică starea de alertă „maximă”, în încercarea de a-și apăra granițele, iar la frontiera dintre cele două state poliția greacă a fost nevoită să intervină în forță în numeroase rânduri contra refugiaților.
Ce spun turcii
În momentul de față, Turcia găzduieşte pe teritoriul său peste patru milioane de refugiaţi şi imigranţi, în majoritate sirieni. Ankara şi-a justificat deschiderea frontierelor spre Europa prin incapacitatea sa de a face faţă unui nou val de imigranţi, în condiţiile în care aproape un milion de persoane şi-au părăsit locuinţele în urma recentei ofensive a forțelor guvernamentale siriene, susținute de Rusia, la Idlib, ultima provincie în care rebelii sprijiniți de turci continuă să lupte contra regimului de la Damasc, în apropierea graniței cu Turcia. Pentru a opri ofensiva Damascului, Ankara a declanșat de curând propria campanie militară în Idlib. Negociată în mare grabă de europeni, preocupați să pună capăt cu orice preț unei crize în care peste un milion de imigranți pătrunseseră în Europa cu numai un an înainte, o înțelegere între UE și Turcia a intrat în vigoare, la 1 iunie 2016. Potrivit acordului, Bruxellesul se angaja să plătească Ankarei 6 miliarde de euro, să acorde celor 82 de milioane de cetățeni turci dreptul de a călători fără viză în spațiul blocului comunitar și, de asemenea, să reia negocierile de aderare a Turciei la UE. În schimb, turcii se angajau să oprească valul de imigranți spre Europa și să-i ia înapoi pe imigranții și refugiații care au ajuns ilegal în Grecia de pe teritoriul Turciei. Până acum însă, doar turcii par să fi respectat în totalitate partea lor de angajament.
„Ne confruntăm cu cel mai mare val de imigranți din istorie. Dacă ridicăm bariera, niciun guvern european nu va rezista mai mult de șase luni”.
Citește pe Antena3.ro
Mevlut Çavuşoğlu, ministrul turc de Externe
