Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De la declanșarea insurecției în 1984 – inițial cu scopul înființării unui stat kurd independent – conflictul a provocat moartea a peste 40.000 de persoane, a generat costuri economice semnificative și a alimentat tensiuni sociale profunde.
Decizia PKK ar putea contribui la consolidarea stabilității politice și economice a Turciei, stat membru al NATO, și ar putea facilita reducerea tensiunilor în statele vecine Irak și Siria, acolo unde forțele kurde sunt aliate cu armata SUA.
Deși Ankara a salutat anunțul dizolvării, acesta nu garantează automat instaurarea păcii. Urmează negocieri dificile privind un cadru juridic care să permită dezarmarea completă a PKK, desemnată organizație teroristă de către Turcia și aliații săi occidentali.
„Congresul al 12-lea al PKK a decis dizolvarea structurii organizaționale și încheierea luptei armate.”, precizează declarația finală a reuniunii, care a avut loc săptămâna trecută în nordul Irakului, acolo unde se află baza principală a grupării.
Un oficial al PKK a confirmat separat decizia și a precizat că toate operațiunile militare vor înceta „imediat”. Acesta a subliniat însă că predarea armelor va depinde de reacția Ankarei și de modul în care vor fi abordate drepturile kurzilor și soarta combatanților și liderilor PKK.
Kurzii reprezintă aproximativ 20% din populația Turciei, estimată la 86 de milioane de locuitori.
Citește pe Antena3.ro
Congresul PKK a avut loc ca răspuns la un apel lansat în februarie de liderul încarcerat al grupării, Abdullah Öcalan, aflat în detenție pe o insulă de lângă Istanbul, din 1999. Gruparea a anunțat, ieri, că Öcalan va coordona procesul de dizolvare.
Nu este însă clar dacă autoritățile turce acceptă implicarea sa, în condițiile în care sondajele arată că implicarea lui Öcalan în proces ar putea fi privită de către populație cu scepticism. De asemenea, nu au fost oferite detalii concrete privind modul în care va avea loc dezarmarea și dizolvarea efectivă a PKK.
Consecințe regionale
Rămâne neclar în ce măsură procesul de dizolvare a PKK va afecta miliția kurdă YPG din Siria, aliată a SUA în lupta împotriva teroriștilor din „Stat Islamic”, dar considerată de Turcia o extensie a PKK.
YPG a afirmat anterior că apelurile lansate de Abdullah Öcalan nu i se aplică, poziție care contrazice punctul de vedere al Ankarei.
Anunțul dizolvării ar putea oferi președintelui turc, Recep Tayyip Erdoğan, oportunitatea de a impulsiona dezvoltarea economică în sud-estul Turciei, o regiune predominant kurdă, unde insurecția a afectat grav economia locală timp de decenii.
„Turcia va lua toate măsurile necesare pentru a asigura progresul pașnic spre o țară liberă de terorism, în urma deciziei PKK.”, a afirmat directorul de comunicare al Președinției, Fahrettin Altun.
În declarația sa, PKK a afirmat că „și-a încheiat misiunea istorică”, precizând că lupta sa a evoluat în timp de la revendicarea unui stat kurd independent, la cererea de drepturi extinse și autonomie limitată în sud-estul Turciei.
„Lupta PKK a spulberat politica de negare și anihilare a poporului nostru și a adus problema kurdă într-un punct în care soluționarea poate fi realizată prin mijloace politice democratice.”, se arată pe site-ul agenției Firat, care a publicat și imagini cu lideri PKK în echipament militar, participând la congres.
Erdogan caută capital electoral
Partidul pro-kurd DEM, a treia forță politică din Turcia, a jucat un rol esențial în facilitarea apelului la pace lansat de Abdullah Öcalan. Tayip Temel, vicepreședinte al formațiunii, a declarat pentru Reuters că decizia PKK este una cu impact major, atât pentru poporul kurd, cât și pentru întreaga regiune a Orientului Mijlociu.
„Aceasta va impune o schimbare profundă în mentalitatea oficială a statului turc”, a afirmat Temel.
Analiștii susțin că președintele Recep Tayyip Erdoğan, care a încercat în repetate rânduri să pună capăt conflictului, este concentrat în prezent pe beneficiile politice interne pe care le-ar putea aduce pacea, în contextul în care caută să-și prelungească conducerea de peste două decenii și după expirarea mandatului său în 2028.
Decizia PKK vine într-un moment de tensiune în politica turcă: primarul opoziției din Istanbul, Ekrem İmamoğlu – principalul rival al lui Erdoğan – a fost încarcerat în martie, fiind vizat de acuzații de corupție, o acțiune care a generat cele mai ample proteste din ultimul deceniu în Turcia.
Pe plan economic, lira turcească s-a menținut stabilă la 38,765 față de dolar, în timp ce acțiunile listate la Bursa din Istanbul au crescut cu 3% după anunțul PKK.
În Diyarbakir, cel mai mare oraș din sud-estul Turciei, mulți localnici au întâmpinat vestea cu prudență, în ciuda unei istorii marcate de neîncredere față de autorități, care a subminat în trecut eforturile de pace.
De-a lungul anilor au existat mai multe tentative de pace, cea mai notabilă fiind încetarea focului dintre 2013 și 2015, care însă a eșuat.
Sfârșitul insurecției ar elimina o sursă constantă de tensiuni în nordul Irakului – o regiune kurdă bogată în petrol – și ar facilita eforturile noii administrații siriene de a-și extinde controlul asupra nordului Siriei, dominat de forțele kurde.
Apelul lui Öcalan a fost generat de o propunere-surpriză lansată în octombrie de Devlet Bahçeli, aliatul ultranaționalist al lui Erdoğan. Inițiativa a fost salutată de Statele Unite, Uniunea Europeană, dar și de Irak și Iran – state care găzduiesc importante comunități kurde.
