Polonia acuză UE de șantaj. Europenii pregătesc pedeapsa pentru Varșovia

Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a acuzat UE de „șantaj”, într-o confruntare publică directă cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Disputa aprinsă, care a avut loc în Parlamentul European, după ce Curtea Constituțională din Polonia a decis că legislația națională are prioritate în fața dreptului european, pune în pericol coeziunea blocului comunitar și viitorul polonezilor în UE. Liderii de la Bruxelles pregătesc deja pedeapsa pentru Varșovia.

Prin vocea președintelui său, Ursula von der Leyen, executivul Uniunii Europene a expus, ieri, opțiunile sale pentru răspunsul dur pe care îl va oferi Poloniei, după ce Curtea Constituțională a acestei țări a decis, la începutul lunii, că unele articole din tratatele blocului comunitar sunt incompatibile cu Constituția poloneză. Decizia a avut la Bruxelles efectul unei bombe nucleare, iar Comisia Europeană a reafirmat la vremea respectivă, într-o primă reacție, principiile de drept ale Uniunii, și anume faptul că legislația UE are întâietate în fața celei naționale, inclusiv asupra prevederilor constituționale, iar hotărârile Curții de Justiție a UE se aplică tuturor autorităților statelor membre, inclusiv instanțelor naționale. Comisia mai avertizase că va utiliza toate instrumentele de care dispune pentru a asigura întâietatea dreptului european, iar decizia Justiției poloneze nu va rămâne nepedepsită.

Avertismente dure

„Nu putem și nu vom permite ca valorile noastre comune să fie puse în pericol”, a spus, marți, Ursula von der Leyen, avertizând că va acționa pentru a struni Polonia. „În acest moment, Comisia Europeană evaluează cu atenție” măsurile ce se impun, a adăugat ea, citată de Reuters. „Pot să vă spun, însă, că sunt profund îngrijorată (...) Decizia tribunalului polonez pune în discuție fundamentele Uniunii Europene și este o provocare directă la adresa unității ordinii legale europene”, a declarat Ursula von der Leyen, în fața Parlamentului European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg. 

Prima opțiune adoptată contra guvernului de la Varșovia este declanșarea procedurii de infringement, prin care Comisia Europeană poate contesta juridic decizia Curții Constituționale din Polonia, a precizat ea. O altă opțiune o constituie activarea condițiilor mecanismului de finanțare a blocului comunitar, prin care fondurile din bugetul UE să fie înghețate pentru polonezi, inclusiv cele în vederea redresării post-pandemice. „Aceștia sunt banii contribuabililor europeni. Și, dacă Uniunea noastră investește mai mult ca niciodată pentru a intensifica procesul redresării colective, trebuie să protejăm bugetul Uniunii contra breșelor aduse statului de drept”, a afirmat Ursula von der Leyen. Șefa Comisiei Europene a invocat apoi și posibilitatea aplicării radicalului Articol 7 al Tratatului UE, care prevede că drepturile statelor membre - inclusiv cel de vot asupra deciziilor blocului comunitar - pot fi suspendate, dacă țările vizate au încălcat valorile fundamentale ale Uniunii Europene. 

Polonezii acuză Comisia Europeană 

„Este inacceptabil să se vorbească despre pedepse financiare! Nu voi permite politicienilor UE să șantajeze Polonia!”, a tunat, în replică, șeful executivului de la Varșovia, Mateusz Morawiecki, citat de AFP, imediat după discursul Ursulei von der Leyen. El a precizat că, pentru ţara sa, Constituţia rămâne „legea supremă”. „Resping acest limbaj al ameninţărilor sau al coerciţiei (...) Şantajul devine o metodă obişnuită a anumitor state membre și nu aceasta este baza democraţiei!”, a spus Morawiecki, într-un discurs de 30 de minute, aclamat de susţinătorii săi. 

El a subliniat că „dreptul UE nu primează în faţa normelor naţionale şi acest lucru se aplică în toate statele membre”. „Ţările sunt suveranul european, sunt gardianul tratatelor, iar statele membre sunt cele care stabilesc competenţele în interiorul UE. În cadrul tratatelor am oferit numeroase competenţe Uniunii Europene, dar nu pe toate. Sunt multe aspecte ale dreptului, care continuă să fie de competenţa statelor membre”, a insistat premierul Poloniei. 

Morawiecki a mai vorbit despre „diferenţele” pe care le face UE între statele membre şi „împărţirea între ţări tari şi slabe, noi şi vechi”. „Din nefericire, vedem diferenţa dintre cei mai buni şi cei mai răi (...), o Europă cu două viteze. (...) A ne preface că nu există probleme are efecte nefaste. Cetăţenii nu sunt nici orbi, nici surzi și îşi vor pierde încrederea”, a afirmat Morawiecki. 

Polexit, o amenințare voalată

Premierul a insistat apoi asupra îndelungatei tradiţii democratice a Poloniei şi, în acest context, a menționat voinţa ţării sale şi a cetăţenilor polonezi de a continua să facă parte din UE. Morawiecki a spus că în Polonia există o majoritate proeuropeană, prezentă şi în guvernul de la Varşovia, însă a avertizat că această realitate „nu risipeşte îndoielile cu privire la calea pe care se îndreaptă UE”. 

Analiștii de la Bruxelles sunt de părere că adoptarea unor măsuri dure contra guvernului de la Varșovia poate constitui primul pas pe calea unei viitoare ieșiri a țării din UE. Polonia se află de câţiva ani în conflict deschis cu blocul comunitar, pe tema controversatelor reforme judiciare puse în aplicare de partidul populist de dreapta Lege şi Justiţie (PiS), aflat la putere, dar și a restricționării libertății presei și a drepturilor comunității LGBT.   

Relații explozive

Conflictele au culminat, recent, prin decizia din 7 octombrie a Curții Constituționale poloneze, care a declarat anumite articole din tratatele UE ca fiind „incompatibile” cu Constituţia ţării. Cazul judecat, încă din iulie, se referea la modificările aduse de PiS sistemului judiciar al țării. Verdictul a fost însă anunțat, după ce, cu numai o zi înainte, Curtea de Justiţie a UE decidea că Polonia a încălcat regulile democratice ale independenţei Justiţiei, forţând transferul unui judecător care criticase guvernul. UE a acuzat executivul de la Varșovia că politizează instanțele din țară, inclusiv Curtea Constituțională. 

Mai mult, la jumătatea lunii iulie, Comisia Europeană declanșa proceduri de infringement contra Poloniei, din cauza „zonelor fără ideologie LGBT”, decretate de anumite comunităţi locale, dar și împotriva Budapestei, pentru legea ungară care interzice „promovarea” homosexualităţii în rândul minorilor. Nu întâmplător, Polonia și Ungaria au fost considerate, în ultimii ani, motoarele nemulțumirii europene față de birocrația de la Bruxelles. 

„Este inacceptabil să se vorbească despre pedepse financiare! Nu voi permite politicienilor UE să șantajeze Polonia!”

Premierul polonez, Mateusz Morawiecki