Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Potrivit ministrului, măsurile sunt considerate „absolut necesare”, în contextul lecțiilor învățate din conflictul din Ucraina, unde patrimoniul cultural a fost țintit direct în timpul ostilităților. „Nu este vorba doar de o luptă pentru teritorii sau identitate, ci și pentru distrugerea culturii noastre”, a subliniat Wroblewska.
Proiectul se înscrie într-o strategie mai amplă de securitate națională, care include printre altele extinderea forțelor armate la 500.000 de militari și întărirea frontierei estice a țării. Planul de relocare vizează lucrări de artă, manuscrise, instrumente muzicale și alte obiecte de patrimoniu din circa 160 de instituții culturale publice, urmând ca și sectorul privat – muzee și galerii – să fie inclus în această inițiativă.
Experiența acumulată de Polonia în sprijinirea Ucrainei în 2022, când numeroase bunuri culturale au fost relocate în siguranță, a contribuit decisiv la conceperea acestui program. Wroblewska a atras atenția că în actualul conflict, Rusia folosește în mod deliberat cultura ca instrument de război.
Planuri similare sunt în curs de elaborare și în alte țări baltice – Lituania, Letonia și Estonia – care, la fel ca Polonia, se află la granița estică a Uniunii Europene și NATO.
România și tezaurul polonez
În septembrie 1939, după invadarea Poloniei de către Germania și Uniunea Sovietică, România a devenit un punct esențial de tranzit către Occident pentru refugiații polonezi, bunuri culturale și tezaurul acestei țări. România nu a cerut garanții și nu a confiscat bunurile, respectând statutul lor juridic și arătând solidaritate într-un moment critic. Acțiunea românească rămâne un exemplu relevant de cooperare culturală și respect pentru patrimoniul unei alte țări.
Citește pe Antena3.ro
