Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Expertii in arta cred ca au descoperit urme ale unei fresce de Leonardo da Vinci, ramasa neterminata, in cadrul unei operatiuni controversate, ce a constat in efectuarea unor orificii intr-o opera a lui Giorgio Vasari, la Florenta.
Aceste urme au fost descoperite cu ajutorul unor microcamere si unor sonde, care au traversat o fresca de Giorgio Vasari, ce decoreaza una dintre principalele sali din Palazzo Vecchio, sediul primariei din Florenta, au anuntat oamenii de stiinta italieni intr-o conferinta de presa.
Ei spun ca au descoperit urmele unei picturi negre, "anormale, specifice", de aceeasi natura cu substantele folosite de Leonardo da Vinci atunci cand a pictat Gioconda si Sfantul Ioan Botezatorul.
"Aceste date sunt foarte incurajatoare. Chiar daca ne aflam intr-o faza incipienta a cercetarilor si mai avem mult de munca pentru a elucida acest mister, dovezile sugereaza faptul ca ne-am indreptat atentia spre locul corect", a declarat profesorul de istoria artei Maurizio Seracini.
Aceste rezultate reprezinta rezultatul unei anchete pe care profesorul Seracini, care preda la Universitatea San Diego din Statele Unite, o conduce de aproximativ zece ani.
Savantii italieni au descoperit si un strat de lac rosu si o vopsea maro pe un zid vechi, ascuns sub un altul, pe care Vasari a pictat acea fresca.
Oamenii de stiinta au subliniat faptul ca noile descoperiri nu aduc un raspuns definitiv in aceasta enigma si ca este nevoie de efectuarea unor analize chimice suplimentare.
Citește pe Antena3.ro
"Datele furnizate de primele analize chimice, chiar daca nu sunt definitive, sugereaza posibilitatea ca o fresca de Leonardo da Vinci, pe care o credeam distrusa pe la mijlocul secolului al XV-lea, sa se afle in spatele operei lui Vasari", au declarat cercetatorii.
Cele mai inalte autoritati culturale din Florenta, inclusiv celebrul Opificio delle pietre dure (un renumit institut de cercetare si restaurare a operelor picturale), sustinute de primarul Matteo Renzi, sunt la randul lor convinse de faptul ca Vasari a pictat, in 1563, fresca "Battaglia di Marciano" acoperind "Batalia de la Anghiari" pictata de Leonardo da Vinci.
Printre instrumentele speciale folosite in aceasta operatiune figureaza o camera de inalta rezolutie, realizata de un savant american in fizica nucleara, Robert Smither, folosita de obicei pentru realizarea de fotografii ale tumorilor canceroase in corpul uman.
Aceste cercetari au generat o controversa in Italia, iar cateva sute de istorici de arta si experti au semnat o petitie in care se afirma ca intreaga operatiune este doar o tehnica de marketing "in stilul Dan Brown", autorul romanului "Codul lui da Vinci", si ca introducerea unor microsonde a vatamat fresca lui Vasari.
La sfarsitul lunii decembrie, o ancheta a fost deschisa pentru cercetarea unor acte de vandalism presupuse, ce ar fi fost comise asupra operei lui Vasari, iar politia italiana a efectuat o perchezitie la Palazzo Vecchio.
Primaria florentina a subliniat faptul ca operatiunea "nu este o cruciada a unui nebun, amator de mistere", ci ca aceste cercetari sunt foarte importante pentru orasul Florenta, intrucat foarte putine opere ale lui Leonardo da Vinci au fost descoperite.
Fresca "Batalia de la Anghiari", ce opune armatele din Milano fortelor militare florentine, pictata in 1505 pentru a prezenta ororile razboiului cu ajutorul unor cai insangerati, si pe care Leonardo da Vinci nu a terminat-o, intrucat a parasit Florenta in 1506, a fost considerata pierduta definitiv incepand cu a doua jumatate a secolului al XVI-lea.
Pictura a devenit celebra gratie unor artisti de renume, precum Peter Paul Rubens, care au avut timp sa o studieze, sa se inspire din ea sau chiar sa o reproduca.
